Guvernul susține că persoanele candidate la Președinție și Parlament nu trebuie examinate psihologic și psihiatric, deoarece procedura încalcă Constituția și confidențialitatea datelor, și că ar fi „excesiv” ca șeful statului și parlamentarii să piardă mandatul dacă nu efectuează anual acest control
Guvernul a transmis Senatului aceste opinii, ca răspuns la propunerea legislativă, inițiată de cinci senatori independenți, privind examinarea psihologică și psihiatrică obligatorie a candidaților pentru funcții de demnitate publică și în administrația locală sau a înalților funcționari publici și a miniștrilor.
Cei cinci senatori independenți propun obligativitatea prezentării unei adeverințe medicale privind starea de sănătate fizică și mentală în cazul candidaților la funcții de demnitate publică alese sau numite și în situația persoanelor nominalizate la funcții de conducere în administrație, precum și a unui control medical anual în cazul persoanelor care ocupă deja astfel de funcții.
Inițiatorii propun ca examinările psihologice și psihiatrice să fie efectuate inclusiv în cazul candidaților pentru președinția țării.
Aceștia consideră că, de vreme ce testarea psihologică este eliminatorie pentru profesii precum cea de conducător auto, profesor, pilot de aviație, polițist sau electrician, la o astfel de examinare ar trebui supuși și candidații la funcții de primar, consilier local, consilier județean și parlamentar.
„În condițiile în care apar inițiative legislative care de care mai «năstrușnice», unele din partea parlamentarilor, dar cele mai multe din partea Executivului, în această perioadă de volatilitate politică, dar și economică, care creează situații stresante cu mare predispoziție la decompensări psihice, credem că această inițiativă legislativă poate fi susținută și votată în Parlament”, arată inițiatorii proiectului de lege.
În punctul de vedere negativ transmis Senatului, Executivul invocă însă faptul că aducerea la cunoștință publică a adeverinței medicale, ca parte a dosarului de candidatură, pentru persoanele care candidează la alegerile locale, generale sau prezidențiale ar constitui o încălcare a caracterului confidențial al informațiilor privind sănătatea persoanei, „aducându-se astfel atingere dreptului constituțional la viață intimă, familială și privată”.
În cazul funcțiilor de președinte al țării, deputat și senator, Executivul nu este de acord cu dispozițiile proiectului potrivit cărora neefectuarea controlului anual determină pierderea funcției dobândite prin alegeri sau prin numire.
„Apreciem că, cel puțin în cazul funcțiilor de deputat, senator și președinte al României, acestea sunt de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale care reglementează încetarea mandatului acestora. Cât privește funcțiile numite, apreciem că sancțiunea prevăzută este excesivă”, susține Guvernul.
Printre argumentele invocate de Guvern pentru a nu susține propunerea legislativă se numără și acela că textul propus de ințiatori nu prezintă clar categoriile de personal din sectorul public-personal, care ocupă funcții de demnitate alese sau numite la nivel central sau local, cărora ar trebui să li se efectueze astfel de examinări.
La rândul său, Consiliul Legislativ a transmis inițiatorilor aceeași recomandare privind delimitarea cu exactitate a catgoriilor de personal cărora li se impune prezentarea, la numirea în funcție, a adeverinței medicale vizate de un psiholog și de un medic psihiatru, dar, în opoziție cu avizul negativ al Guvernului, a avizat favorabil propunerea.
Ambele avize, atât cel al Guvernului, cât și cel al Consiliului Legislativ, sunt consultative.
