Guvernul muppets

Imaginea devine din ce în ce mai limpede, precum acea hârtie specială pe care, după tratarea cu soluție, se imprimă, la umbra clar-obscurului, fotografia: actualul Guvern, unul al compromisului aflat în slujba oligarhiei transpartinice, demonstrează, ministru cu ministru, gafă după gafă, că este unul de păpuși lipsite de promisiunea viitorului. În fapt, Guvernul Tăriceanu 2 are un rol pe termen scurt, acela de a asigura subzistența grupurilor ce roiesc, precum mirosul de petrol în jurul sondelor, peste tot acolo unde eșafodajul instituțional este crăpat, spre a se înfrupta, în continuare, din bani publici. Guvernul Tăriceanu 2 nu face, practic, decât să ocupe o scenă, pe care fiecare ministru se agită la diversiune, astfel încât în spatele cortinei lucrurile să poată merge strună. Lipsiți de substanță, văduviți de orice viziune relativă la funcționarea subsistemelor sociale pe care le coordonează, acești miniștri au singura misiune de a se scălâmbăi penibil în fața nației, spre a asigura parcă, la final de mandat, moartea politică a partidului pe care deja l-au doborât în sondaje. Că PNL a devenit deja doritul – de către Patriciu – „partid-balama” este o evidență, rămânând de acum înainte doar să putem viziona scoborârea sa în adâncul neparlamentar. Au contribuit din plin la acest lucru toate păpușile din acest Guvern muppets, începând cu primul ministru. Răzgândirile, îndepărtarea de programul electoral al Alianței DA, măsurile contrare agendei populației, scoaterea forțată și gratuită din joc a PD, decimarea politică a propriilor membri de partid, care între timp au migrat spre PLD, precum și actuala alianță oneroasă cu PSD au fost semnele că jocul de păpuși e deschis, astfel încât în acesta s-au înscris voios cei trimiși să fie miniștri special pentru așa ceva. Numai așa e posibil să avem un ministru al Sănătății care, economist, deci contabil fiind la bază, ne explică superior cât de bine stau lucrurile în acest domeniu, în vreme ce oamenii mor prin spitale. La fel, numai astfel putem înțelege de ce sfertodoctul de la Educație se face de râs în fața unor puști de clasa a cincea, de ce băiatul de la Justiție e gata, între încercările de punere la colț a luptei anticorupție și plimbările de copil frustrat cu elicopterul, să activeze clauza de salvgardare pe Justiție, de ce la Agricultură e dezastru și de ce ministrul Apărării dă, prin declarații de om literalmente prost, de pământ cu Tratatul Atlanticului de Nord, la care ne-am chinuit atâta să aderăm. Privind din afară acest Guvern despre care liberalii spun că reprezintă tot ceea ce puteau produce ei mai bun, oamenii de bun simț ar putea spune, moromețian, că „așa ceva nu se există”. Din nefericire însă, realitatea e de-a dreptul vangheliană – Guvernul muppets „care este”, via Tăriceanu, al unor baroni liberali gen Patriciu ori Fenechiu, există. Și acest lucru ne doare pe toți.