Guvernul își asumă, astăzi, răspunderea pe Coduri

Premierul Emil Boc își asumă răspunderea, în numele Guvernului, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, pe proiectele de lege privind Codul civil și Codul penal, în două ședințe consecutive, care vor avea loc, astăzi, la ora 16.00 și la ora 17.00.
Înainte de a se prezenta în fața Parlamentului pentru angajarea răspunderii, Guvernul se va reuni, în această dimineață, în ședință, pentru a aproba forma finală a Codurilor penal și civil și a decide care dintre amendamentele depuse pot fi incluse în documente.
„Executivul se va reuni, luni, în ședință, în principiu la ora 13.00, pentru a decide care dintre amendamente pot fi acceptate”, a declarat ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Victor Ponta.
Mai mulți parlamentari, printre care Victor Ponta, Eugen Nicolicea și Sever Voinescu au depus, până joi, amendamente la proiectele codurilor civil și penal. Conform documentelor postate pe site-ul Camerei Deputaților, parlamentarii au înaintat, până joi, nouă propuneri de amendare a proiectului de Cod penal și 14 vizând proiectul de Cod civil.
Dintre amendamentele depuse de parlamentari la proiectul de Cod penal, cinci aparțin deputatului PSD Eugen Nicolicea și se referă la luarea și darea de mită, traficul de influență și la cumpărarea de influență, un amendament îl are semnatar pe deputatul PSD Luminița Iordache, iar ultimele trei aparțin ministrului pentru Relația cu Parlamentul, deputatul PSD Victor Ponta.
În cazul proiectului de Cod civil, cele 14 amendamente postate pe site-ul Camerei aparțin deputatului PDL Sever Voinescu Cotoi, acestea referindu-se, printre altele, la renunțarea la dreptul de proprietate, termenul de prescripție și la publicitatea convenției matrimoniale.
Reașezare în limite normale a sancțiunilor
Proiectul noului Cod penal cuprinde o reașezare în limite normale a tratamentului sancționator. S-a pornit de la faptul că, așa cum au demonstrat studiile realizate în ultimul deceniu, combaterea eficientă a criminalității depinde, în primul rând, de soluționarea cu celeritate a dosarelor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislație.
MJ preciza că proiectul Codului penal trebuie corelat cu proiectul Codului de procedură penală, ceea ce va conduce la simplificarea procedurilor de judecată și scurtarea procesului penal. De exemplu, proiectul Codului de procedură penală prevede doar o singură cale de atac, spre deosebire de două căi de atac prevăzute în prezent, spunea MJ.
„În cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sancționator a fost în mare parte menținut, dar a suferit și unele modificări în sensul creșterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infracțiuni. Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsă pentru infracțiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă; favorizarea făptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Pe de altă parte, au fost majorate limitele de pedeapsă pentru anumite infracțiuni, cum ar fi: infracțiunile de corupție (darea de mită, traficul de influență, abuzul sau neglijența în serviciu), tortura, camăta, pornografia infantilă. De asemenea, în privința infracțiunii de vătămare corporală, s-a revenit la sistemul de încadrare juridică a faptei în funcție de numărul de zile de îngrijiri medicale”, explica ministerul.
MJ mai arăta că, în ceea ce privește pedepsele pentru corupție, odată cu transmiterea codurilor către Parlament, s-a constatat că este necesară menținerea faptelor de corupție în Legea 78/2000, punct de vedere împărtășit și de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.
Prin proiectul noului Cod civil s-a urmărit crearea unui cadru legislativ modern, care să răspundă nevoilor de reformare a instituțiilor și să reflecte realitățile și cerințele societății românești actuale. Noul Cod civil răspunde, în egală măsură, exigențelor ce decurg din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană și din statutul țării noastre de stat membru în UE.
De asemenea, arăta MJ, printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat și principiul reglementării raporturilor de drept privat într-un singur cod, prin încorporarea reglementărilor privitoare la persoane, relațiile de familie și relațiile comerciale, precum și la dispoziții de drept internațional privat. Totodată s-a urmărit și dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementării contractelor, cât și prin includerea reglementării unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima dată, în Codul civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constituțional.
În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificări care au vizat aspecte precum regândirea dispozițiilor cuprinse în secțiunea referitoare la „respectul vieții private și al demnității persoanei” și „apărarea drepturilor nepatrimoniale”, ca urmare a discuțiilor cu reprezentanți ai societății civile. Astfel, din proiectul inițial au fost eliminate următoarele măsuri pe care instanța le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate/amenințate, pentru restabilirea dreptului pretins: „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulație a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea faptei prejudiciabile” și „obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare sau la plata unei sume de bani în folosul unei persoane juridice fără scop patrimonial care desfășoară o activitate de binefacere”, spunea MJ.
În ceea ce privește divorțul, acesta poate fi realizat cu acordul soților nu numai pe cale administrativă, ci și prin procedură notarială. De asemenea, perioada separării a fost redusă de la 5 la 2 ani pentru ca această perioadă să constituie motiv de divorț. În timpul dezbaterilor parlamentare, a fost introdusă o prevedere prin care încheierea căsătoriei între persoanele de același sex este interzisă în România, iar cele încheiate în străinătate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în străinătate, indiferent dacă acestea au fost încheiate între peroane de același sex sau de sex opus.
Alte modificări vizează, de exemplu, condițiile în care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate (numai cu acordul scris, exprimat în timpul vieții, de persoana decedată sau cu acordul scris al rudelor).
Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.
Liberalii și-au anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură la asumarea răspunderii Guvernului pe coduri.