Guvernul va elabora „coduri etice” de administrare a fondurilor de pensii private sau facultative, pe care le va aplica până în 2013 în încercarea de a crește gradul de încredere al populației în administratorii fondurilor și a asigura transparența utilizării banilor aflați în gestiunea acestora.
Codurile vor fi elaborate de Casa Națională de Pensii și implementate în perioada 2011-2013, relevă un document guvernamental.
„Statul are responsabilitatea de a administra eficient șiechitabil fondurile de pensii și asigurări sociale, cât și cele cu destinațe specială și de a împărți, de asemenea, responsabilitatea pentru modul în care se comportă companiile în care aceste fonduri investesc, ce produc acestea, cât și impactul lor asupra diverselor comunități. Întrucât fondurile administrează o bună parte din bunurile ce aparțin societății, este necesar ca cetățenii români să aibă încredere în modul de administrare a acestor fonduri”, se arată în document.
Un alt argument invocat pentru introducerea unor astfel de coduri etice este acela că încrederea și legitimitatea acestor instrumente financiare sunt în mare parte construite pe transparența investițiilor, a rezultatelor și a strategiei fiecărui fond.
„În acest sens se va acționa pentru adoptarea de coduri etice de administrare ale acestor fonduri, prin consultare publică extinsă și mediatizare pentru a asigura transparența totală asupra modului de funcționare a fiecărui fond, asigurarea de tratament egal pentru toț acțonarii, asigurarea respectării drepturilor tuturor acțonarilor, inclusiv libera exercitare a dreptului de proprietare, asigurarea unor modele de compensare clar stabilite, rezonabile ș orientate către interesul acțonarilor. De asemenea, se va urmări ca atât instituțile statutului, cât ș cele din sectorul bancar să desfășoare activităț de informare transparentă a populaței privind serviciile oferite”, relevă documentul.
Fondurile de pensii private obligatorii și facultative au înregistrat, anul trecut, un profit net cumulat de 448,1 milioane lei (106,4 milioane euro), în creștere cu 61% față de 2009. Niciunul dintre cele 22 de fonduri de pensii private nu au înregistrat pierderi în anii 2009 sau 2010.
Pe Pilonul II (pensii private obligatorii) sunt prezenți nouă administratori, în timp ce segmentul Pilonului III (pensii facultative) numără 13 fonduri.
La finele lunii martie, activele nete ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) și facultative (Pilonul III) au atins 5,24 miliarde lei, în creștere cu 12,6% față de nivelul din decembrie 2010, în timp ce numărul participanților a urcat cu 1,8%, la 5,5 milioane, potrivit CSSPP.
Defalcat, Pilonul II totalizează active nete de 4,88 miliarde lei, cu 12,8% mai mult față de finele anului precedent, iar Pilonul III active de 363,4 milioane lei.
La finele anului 2010, la fondurile de pensii facultative contribuiau 221.600 de persoane. În 55% dintre cazuri, contribuția este suportată exclusiv de angajator, care oferă pensia facultativă ca parte a pachetului de beneficii salariale. În 33% dintre cazuri, participanții individuali își achită singuri contribuția, iar în 12% dintre cazuri contribuția este mixtă (angajator+angajat).
Primele contribuții la Pilonul III au fost virate în mai 2007, iar un an mai târziu la Pilonul II.
Președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, a declarat, la sfârșitul lunii aprilie, că ponderea acțiunilor în totalul activelor fondurilor de pensii private ar putea ajunge la cel puțin 25% în următorii cinci ani, de la 15% în prezent, dacă va crește numărul emitenților la Bursa de Valori București și va avea loc o diversificarea a sectoarelor în care aceștia activează.
Potrivit datelor CSSPP, actuala structură a activelor fondurilor de pensii private este conservatoare și slab diversificată, în condițiile în care administratorii și-au orientat plasamentele către titluri de stat – 66,99%, urmate de acțiuni – 15,08%, obligațiuni corporative – 9,08%, depozite bancare – 4,74% și alte tipuri de obligațiuni – 3,07%.
