Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „țigan”, propusă într-o inițiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum și pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
„Ne-am bazat pe recomandările Academiei Române și pe faptul că în majoritatea statelor UE termenul folosit este acesta”, au declarat agenției MEDIAFAX surse ministeriale, la finalul ședinței de joi a Guvernului.
Agenția MEDIAFAX a anunțat, în urmă cu două săptămâni, că Guvernul analizează oportunitatea schimbării denumirii persoanelor de etnie romă, din „rom” în „țigan”.
Organizații civice au organizat, marți, un protest în fața Palatul Victoria, nemulțumite de intenția de a schimba oficial denumirea de „rom” cu cea de „țigan”.
Deputatul PDL Silviu Prigoană a elaborat o inițiativă legislativă în care propune schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „țigan”, la care Guvernul trebuie să emită o opinie.
Inițiativa a fost înregistrată la Senat în luna septembrie, tot atunci președintele Traian Băsescu declarând că, în momentul în care s-a decis schimbarea denumirii țiganilor în romi, s-a luat o decizie greșită, europenii făcând confuzie între romi și români.
Inițiativa legislativă a deputatului propune ca, în documentele emise de instituțiile din România cu referire la persoane de etnie romă/ țigănească, denumirea utilizată să fie de „țigan/țigancă”.
Se propune totodată ca atribuirea de conotații negative la folosirea acestei denumiri să fie interzisă.
Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul ’”rom” generează confuzie pe plan internațional.
„Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice și de etimologie. Ei fac o asociere firească (și justă!) între terminația -ia / -(an)ia și țara (= națiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “țara briților, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “țara maurilor”, deci România = rom + ania = “țara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcționare”, susține deputatul în motivația propunerii legislative.
Surse guvernamentale au declarat, în luna noiembrie, agenției MEDIAFAX că Executivul a discutat despre formularea unui punct de vedere la inițiativa deputatului, iar premierul Emil Boc a cerut o informare suplimentară după ce a constat că, din zece instituții publice consultate pe această temă, chiar Academia Română susține promovarea inițiativei legislative.
Astfel, în timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susține promovarea inițitative legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenția Națională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relații Interetnice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susțin propunerea deputatului.
Dintre instituțiile consultate de Guvern, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor și Departamentul pentru Afaceri Europene au formulat o serie de observații cu privire la proiect.
Potrivit documentului dezbătut, miercuri, de Guvern și obținut de MEDIAFAX, Academia Română a transmis Guvernului că termenul „țigan” reprezintă „numele corect al acestei populații transnaționale”.
„În multe țări din spațiul european este utilizat fără nicio restricție un cuvânt având aceeași origine, respectiv aceeași evoluție a semnificației cu lexemul românesc: ’tsiganes’ în franceză, ’zingari’ în italiană, ’Zigeuner’ în germană, ’tzigani’ în rusă și polonă, ’cigany’ în maghiară, ’ciganin’ în bulgară și sârbă, ’cigano’ în portugheză, ’zigenare’ în neerlandeză”, se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
„Primul-ministru a fost de părere că, în acest caz, trebuie ținut cont de opinia Academiei Române și, pentru a putea lua o decizie, a solicitat o informare suplimentară cu privire la denumirea oficială a cetățenilor de etnie romă în statele membre ale Uniunii Europene”, au declarat sursele citate.
Instituțiile care nu susțin inițiativa deputatului au invocat rezoluții sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului „rom”, dar și Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ țigani în corespondența ministerului cu organizațiile internaționale.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului „rom” cu cel de „țigan” nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislația națională nu ar contraveni legislației europene, însă ar avea consecințe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizațiile nonguvernamentale specifice și, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei „rom”.
Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susține inițiativa deputatului, deoarece „rrom” este „termenul corect științific”, reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a rromilor.
„În Țările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodița, termenul ’ațigan’, care a devenit mai târziu ’țigan’, desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”, se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.
Ministerul de Externe a transmis Guvernului și observația că inițiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internațional de similitudinea dintre numele României și al națiunii române, pe de o parte, și romi, pe de altă parte.
„Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetățenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului ’rom’ în România, întrucât decizia autorităților române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetățenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, ’Roma’ în limba engleză, ’les romes’ în limba franceză)”, precizează Ministerul de Externe.
