Guvernul analizează varianta ca viitorul proiect de lege privind despăgubirile pentru proprietățile naționalizate să prevadă restituirea în natură pentru dosarele deja depuse la ANRP, cu stabilirea unui termen până la care mai pot fi depuse dosare care să fie soluționate tot cu retrocedări în natură
Surse guvernamentale au declarat, marți, agenției MEDIAFAX că Ministerul Justiției a fost mandatat să analizeze din punct de vedere juridic o soluție pentru amendarea proiectului de lege în acest sens.
„Ministerul Justiției va analiza condițiile legale în care procesele aflate deja în procedură la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților vor putea beneficia în continuare de restituirea în natură a proprietăților”, au declarat sursele citate.
Potrivit acestora, proiectul de lege ar putea include totodată un termen limită până la care persoanele care revendică proprietăți naționalizate ar putea solicita restituirea în natură a bunurilor imobile revendicate.
„Proiectul de lege ar putea include și un astfel de termen, după care nu va mai fi posibilă retrocedarea în natură, iar nivelul despăgubirilor va fi limitat la 15%”, au precizat sursele citate.
Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foștilor proprietari pentru proprietățile naționalizate și să elimine posibiliatate restituirii în natură.
De asemenea, plata se va face eșalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere și stabilit la maximum 90 zile.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat însă, sâmbătă, că va cere în coaliție ca restituirea în natură a imobilelor să fie reintrodusă în legislație.
Surse guvernamentale au declarat, luni, pentru MEDIAFAX că Ministerul Justiției a susținut restituirea în natură a proprietăților naționalizate și eșalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor bănești și a respins total propunerea inițială a Finanțelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finală, de plafonare la 15%, fiind una politică.
Ministerul Justiției a transmis un comunicat în care precizează că a sprijinit forma proiectului pus în dezbatere publică, ce include plafonarea despăgubirilor.
Potrivit surselor citate luni, miza mare a procesului nu sunt casele naționalizate, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte și minorități.
De altfel, chiar ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi, a declarat joi că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăților naționalizate, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
O parte importantă dintre aceste imobile au aparținut Bisericii Catolice Maghiare.
Vineri, premierul Mihai Răzvan Ungureanu s-a întâlnit, la Guvern, cu ministrul Finanțelor, Bogdan Drăgoi, și cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru noi discuții despre proiectul care limitează despăgubirile pentru imobilele naționalizate, înainte ca documentul să fie aprobat de Executiv.
Președintele PDL, Emil Boc, a declarat, marți, că proiectul de lege privind restituirea proprietăților „nu este un subiect ușor” și a evitat să precizeze dacă în coaliție s-a ajuns la un acord pe tema acestui proiect, arătând doar că punctele de vedere au fost exprimate și urmează să fie sintetizate de Guvern.
