Guvernul va înființa o secție pentru controlul cartelurilor care afectează concurența pe piață, va suplimenta ajutoarele de stat pentru investiții care generează afaceri în activități adiacente și va analiza varianta introducerii managementului privat în companiile din transport monitorizate cu FMI.
Măsurile sunt indicate într-un plan de acțiuni al Guvernului, elaborat în urma recomandărilor transmise de Banca Mondială, în urma misiunii de evaluare a României din care au făcut parte și experții Fondului Monetar Internațional și ai Comisiei Europene.
Documentul, obținut de MEDIAFAX, se concentrează în principal asupra problemelor din domeniul transportului și relevă că, în cel mult șase luni, vor fi revizuite contractele de mandat ale companiilor monitorizate, pentru creșterea profitabilității, iar pe termen mediu și lung va fi evaluată posibilitatea introducerea managementului privat în aceste companii.
Atribuțiile adunării generale a acționarilor din companiile aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor vor fi revizuite în următorul semestru, în sensul limitării problemelor pe care acestea trebuie să le avizeze imediat sau asupra cărora au drept de veto față de deciziile consiliilor de administrație. Va fi redus numărul de membri în consiliile de administrație din aceste companii, iar funcția de director general (reprezentând conducerea executivă) va fi separată de cea de președinte al consiliului de administrație (conducerea deliberativă), prin modificarea legislației.
Într-un interval mai mic de șase luni vor fi înființate societăți de transport feroviar de călători de scurt și lung parcurs, pentru o flexilitate comercială mai mare, iar bugetarea multianuală în baza indicatorilor tehnico-economici va fi extinsă la toate companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.
Companiile feroviare vor iniția, tot în cel mult șase luni, o evaluare independentă a filialelor pe care le dețin, pentru a decide dacă mai păstrează unitățile sau le privatizează.
În următorul semestru vor fi elaborate criterii de performanță și impuse „contracte pilot” de reabilitare și întreținere periodică a drumurilor naționale, pe baze de performanță.
În document se vorbește și despre înființarea „în alt minister” a unui organism de supraveghere în domeniul feroviar, inclusiv pentru soluționarea litigiilor privind aplicarea drepturilor și taxelor de acces la infrastructura feroviară.
Programul de investiții publice al Ministerului Transporturilor va fi prioritizat și raționalizat prin renunțarea la anumite proiecte și decalarea termenelor de aplicare a altora, astfel încât să fie asigurat „spațiul fiscal” pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri rambursabile, este anunțat în document.
Consiliul Concurenței se va implica în procedurile de achiziție/licitație, pentru respectarea regulilor de concurență, iar în șase luni va fi înființată o „unitate de advocacy” (asistență-n.r.) care să emită cel puțin 20 de recomandări pentru descurajarea practicilor anticoncurențiale până în anul 2012.
Va fi însă înființată și o „unitate dedicată pentru carteluri”, care să inițieze cel puțin 20 de inspecții inopinate anual pentru a verifica posibile probleme de concurență pe piață.
Inspectorii din cadrul Consiliului Concurenței vor fi remunerați la nivelul magistraților sau al angajaților din Banca Națională a României, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ori Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, instituții care nu intră sub incidența Legii salarizării unitare din sectorul public, astfel încât rata fluctuației de personal să scadă sub 5%. În același timp, o sumă reprezentând 10% din amenzile și taxele aplicate de Consiliul Concurenței ar urma să nu mai fie vărsată la bugetul de stat, ci folosită ca fond de premiere pentru inspectori.
Inspectorii Consiliului Concurenței desemnați în echipele de investigație vor fi rotați periodic și vor primi recompense în funcție de performanță, ca de exemplu pentru „cel mai bun raportor”.
Documentul mai relevă că Guvernul va introduce clauze de confidențialitate și de neconcurență pentru inspectorii Consiliului Concurenței și va stabili prin legislație o perioadă denumită de „carantină”, în care personalul, managerii sau membrii plenului să nu poată părăsi instituția pentru a ocupa în sectorul privat poziții direct legate de activitățile în care sunt implicați.
Tot prin modificarea legislației sau prin regulament intern va fi introdusă interdicția ca în Consiliul Concurenței să fie angajate rude ale personalului, managerilor și membrilor plenului Consiliului Concurenței.
În instituțiile publice vor fi desemnate persoane a căror responsabilitate va fi să adune informații și date privind problemele care ar putea afecta concurența.
Pentru limitarea deficitului bugetar, Guvernul va menține dreptul Ministerului Finanțelor de a ajusta unilateral solicitările bugetare ale ministerelor, în cazul în care acestea depășesc plafoanele bugetare aprobate, iar funcția ministerului de monitorizare a companiilor de stat va fi întărită.
„Mandatul și capacitatea Ministerului Finanțelor vor fi extinse în vederea includerii managementului performanței operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat”, se arată în document.
Alte obiective indicate în document în domeniul fiscal sunt simplificarea procesului de plată a serviciului datoriei, eliminarea cerinței de control preventiv intern, inițierea unui proiect-pilot pentru procesarea electronică a plăților aferente servicului datoriei publice.
Planul de acțiune al Guvernului mai relevă că nivelul total al măsurilor de ajutor de stat, exprimat ca procent din PIB, va fi redus progresiv, dar procentul ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale (investiții care să genereze afaceri în activități adiacente -n.r.) va crește, într-un interval maxim de 18 luni, de la 77%, în 2008, la aproape 90%, în 2013, din totalul ajutoarelor acordate.
„În segmentul contribuabililor mari trebuie încurajată conformarea voluntară prin intermediul unor servicii specializate de asistență, precum și prin inspecții fiscale frecvente. În segmentul contribuabililor mijlocii, costurile de conformare voluntară ar trebui reduse și introdus managementul dosarelor pe bază de analiză de risc informatizată. Pentru contribuabilii mici și persoane fizice autorizate, principalul obiectiv este reducerea nevoii de contact la ghișeu cu administrația fiscală și creșterea conformării voluntare”, se arată în document.
Un alt obiectiv al Guvernului, la recomandarea Băncii Mondiale, este reducerea cu 50% a numărului de ordonanțe de urgență, dar gradul de prioritate este indicat ca unul „mediu”, iar termenul maxim până la care să fie limitat numărul acestor acte normative a fost stabilit la 18 luni.
Alte intenții enunțate sunt reducerea numărului de proiecte înscrise pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern (tot într-un interval maxim de 18 luni) și modificarea legislației în sensul delegării de competențe de la nivelul Guvernului către ministere în ceea ce privește actele administrative și/sau tehnice (6 luni).
Documentul mai prevede, pentru următoarele șase luni, realizarea unei aplicații electronice pentru licitațiile pe piața primară a titlurilor de stat și asigurarea posiblității trezoreriei statului de a tranzacționa direct pe piața secundară ( utilizarea repo și buy backs), pornind de la premisa că un management dezvoltat al datoriei publice reduce costurile de finanțare, prioritizarea ocupării posturilor, inclusiv prin transferuri de personal, pentru structurile care implementează programele cu finanțare UE, îmbunătățirea procedurilor de aprobare a alocărilor bugetare cu prioritate pentru proiecte finanțate de UE, precum și elaborarea unui proiect de lege care să modifice/înlocuiască actualele reguli de organizare a departamentelor din structurile administrației publice, bazate pe norme care să permită „limite flexibile” ale numărului de funcționari cuprinși într-un compartiment.
