Guvernul cere la Bruxelles o nouă derogare pentru taxarea inversă la cereale, pentru încă doi ani



Guvernul va solicita CE ca termenul până la care România poate aplica taxarea inversă la cereale, și care expiră în luna mai 2013, să fie prelungit cu încă doi ani, bazându-se inclusiv pe faptul că Bulgaria și Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz ar genera discriminări.
Prin introducerea taxării inverse la comerțul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanțului comercial.
Scrisoarea adresată Comisiei Europene (CE) privind prelungirea acestei derogări a fost semnată luni de către Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Contactat de MEDIAFAX, secretarul de stat a precizat că, în luna iulie, a avut o discuție pe această temă cu comisarul european pentru Fiscalitate, Algirdas Semeta, în care a anunțat intenția României de a solicita prelungirea termenului în care poate fi aplicată taxarea inversă la cereale și că scrisoarea semnată la începutul acestei săptămâni urmează să fie transmisă la Bruxelles.
Surse oficiale au arătat totodată că Bulgaria și Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz față de România din partea Comisiei Europene, în condițiile în care solicitarea statelor vecine ar fi acceptată, ar genera un caz de discriminare.
În iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale și plante tehnice pentru o perioadă de doi ani, autoritățile susținând atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea „firmelor fantomă” care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.
Ministerul Finanțelor estima că taxarea inversă la cereale și plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 și 410 milioane lei în 2012.
Inițial, Guvernul a solicitat o derogare de la regimul normal de aplicare a TVA prin taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul țării la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine și produse de panificație. Cererea a fost însă respinsă de către oficialii de la Bruxelles, iar Executivul a restrâns sfera produselor pentru care solicita derogare la cereale și plante tehnice, respectiv pentru porumb, grâu, orz, orzoaică, secară, soia, rapiță, floarea soarelui și sfeclă de zahăr.
Potrivit datelor oficiale, România pierde anual din comerțul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplății TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de către firmele de tip fantomă.