Premierul Emil Boc nu îi cunoaște pe oamenii de afaceri care s-au întâlnit cu primarul municipiului Cluj-Napoca, potrivit motivării Curții de Apel, astfel că nu poate fi făcut responsabil pentru discuțiile dintre aceștia, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
Ea a precizat că a fost mandatată de șeful Guvernului să susțină această declarație.
„Premierul respinge orice alăturare a numelui său cu acepti doi oameni de afaceri care apar în interceptări, cu care nu a avut și nu are niciun fel de legătură. Premierul nu poate fi făcut responsabil pentru ceea ce spun acești oameni la telefon. Am considerat că se impune să fac aceste precizari pentru că, deși numele primului-ministru nu apare în motivare, există o tentație din partea celor implicați în dezbateri să cadă pradă speculațiilor și scenariilor conspiraționiste, iar acest lucru s-a dovedit în dezbaterile publice din ultimele zile referitoare la cazul Apostu. Răspund în fața legii cei care au greșit și nu este normal ca numele unui om care nu are nicio legătura cu un presupus caz de corupție să fie asociat cu acest tip de dezbatere”, a spus Muntean.
Oficialul guvernamental mai arată că orice persoană are dreptul la propria imagine și implicit și primul-ministru, un om asupra căruia „nu a planat niciodată vreo suspiciune de corupție de-a lungul carierei sale politice”.
În privința fondurilor alocate de Guvern din Fondul de rezervă aflat la dispoziția premierului, purtătorul de cuvânt susține că banii sunt distribuiți pe baza propunerilor formulate de Ministerul Administrației și Internelor, în urma centralizării solicitărilor depuse de prefecți și președinți de consilii județene și în baza cererilor din partea administrației locale.
Primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, arestat pentru luare de mită, stabilea „întâlnirile conspirative” cu oamenii de afaceri Simion Mureșan, Mustafa Bekar și Călin Stoia în parking-ul Primăriei, „locație aflată în afara oricărui control al autorităților”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj
Potrivit motivării, Apostu mergea în vacanțe exotice împreună cu oameni de afaceri care au în derulare contracte cu primăria, deplasări pe care încearcă să le ascundă, plecând separat de membrii familiei sale, cu avioane diferite, fără bagaje, pentru a nu atrage atenția, cum este vacanța în Dubai din perioada 20-25 octombrie 2011, petrecută cu familia lui Simion Mureșan, patronul Electrogrup SA, societate care derulează cu Primăria un contract încheiat în anul 2010 în valoare de 1.000.000 de euro.
Totodată, primarul din Cluj-Napoca ține legătura cu unii oameni de afaceri, învinuiți și ei în acest dosar, numai pe anumite cartele telefonice, toți având interese legate de Primăria municipiului Cluj-Napoca și încearcă, prin soția sa, să ascundă urmele „faptelor ilicite”, mai spun procurorii în propunerea de arestarea preventivă a lui Sorin Apostu, conținută în motivarea Curții de Apel Cluj care a decis arestarea primarului clujean.
Procurorii DNA Cluj mai arată în propunerea de arestare a omului de afaceri Călin Stoia că acesta pregătea săvârșirea de noi infracțiuni de corupție, inclusiv urma să intervină la persoane din anturajul Guvernului, pentru alocarea de bani în favoarea unei societăți de construcții de drumuri.
Potrivit motivării Curții de Apel Cluj, conform propunerii procurorilor de arestare preventivă a primarului Sorin Apostu, din probatoriul dosarului rezultă că inculpatul Călin Stoia pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, reținut pentru luare mită de mită în formă continuată, și directorul general al Brantner România, Călin Stoia, au fost arestați preventiv pentru 29 de zile, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, în baza unor mandate emise pe numele lor de Curtea de Apel Cluj.
Potrivit DNA, Sorin Apostu a primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare și asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasați de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soției sale.
În acest dosar sunt învinuiți pentru dare de mită și oamenii de afaceri Simion Mureșan (Electrogrup), Călin Stoia (director general al Brantner România), și Mustafa Bekar (asociat la Kiat Group Construct).
Firma Brantner – Vereș a câștigat, alături de compania Rosal Grup, licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca, în 4 iunie 2009, privind concesiunea serviciului de salubrizare menajeră, fiecare adjudecându-și un sector al municipiului.
Potrivit reprezentanților Primăriei clujene, semnarea contractului de concesiune trebuia să aibă loc în 15 iulie 2009, dar a avut loc abia în 28 iulie 2010 și a intrat în vigoare trei luni mai târziu, deoarece licitația a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de mai multe societăți care au participat la ea. CNSC și-a declinat competența către Tribunalul Cluj. La rândul său, Tribunalul Cluj a declinat competența către CNSC.
Curtea de Apel Cluj a stabilit, în final, că CNSC este competent în soluționarea litigiului, iar în urma unei decizii date s-a stabilit că Rosal Grup și Brantner-Vereș sunt câștigătorii licitației.
Potrivit reprezentanților Primăriei, câștigătorii licitației au fost selectați în funcție de tarifele de colectare ofertate, care au avut o pondere de 60 la sută în calcularea punctajului final, de propunerea tehnică – pondere de 30 la sută, și de redevența plătită către Primărie, cu pondere de 10 la sută din punctajul final. Cel mai mic preț de colectare, de cinci lei/persoană/lună, l-au oferit societățile Brantner-Vereș și Rosal Grup. În ceea ce privește redevența, Brantner-Vereș a oferit 51.000 de euro pe an pentru Primărie, la fel ca și Rosal.
Sectorul gestionat de compania de salubritate Bratner-Vereș include 435 de puncte gospodărești.
Cele două societăți, Brantner-Vereș și Rosal, au primit în concesionare serviciul de salubritate pe o perioadă de opt ani, cu posibilitatea extinderii contractului pentru o perioadă de încă patru ani. Conform caietului de sarcini, Rosal și Brantner au obligația de a realiza o serie de investiții în modernizarea și amenajarea de puncte gospodărești, care să permită depozitarea selectivă a deșeurilor menajere, pe categorii.
Societatea Brantner-Vereș a luat ființă din societățile Napoget și Salprest, care se ocupau cu salubritatea în Cluj-Napoca în urmă cu mai mulți ani. Napoget a fost cumpărată de Brantner, iar Eugen Vereș a preluat Salprest, ulterior cele două firme fiind unificate sub numele Brantner-Vereș.
