Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernele României și Siriei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, document care reglementează cu statul în care se află Omar Hayssam procedura de căutare a persoanelor suspecte de infracțiuni
Proiectul a fost aprobat în ședința de miercuri a Guvernului și transmis Parlamentului spre adoptare.
„Documentul bilateral reglementează, printre altele, cooperarea în următoarele domenii: prevenirea și combaterea criminalității organizate, ordinea publică, îmbunătățirea organizării și funcționării sistemului de evidență a actelor de identitate, de stare civilă și a permiselor de conducere, pașapoartelor și a altor documente oficiale, căutarea persoanelor suspecte de comiterea de infracțiuni sau a celor care se sustrag urmăririi penale sau executării pedepsei, identificarea persoanelor sau entităților care acționează direct sau indirect în folosul grupărilor de crimă organizată”, a arătat ministrul de Interne, Traian Igaș.
În Siria este deținut omul de afaceri Omar Hayssam – cetățean sirian, născut în 1 martie 1963 – care la București a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.
Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcții a șefilor de servicii de informații române, dar și a procurorului general al României.
Autoritățile române au inițiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-și ispăși pedeapsa la închisoare.
Omar Hayssam este încarcerat într-o închisoare din Siria încă din 2008, el având de executat o pedeapsă de patru ani pentru infracțiuni la legea siguranței statului, a declarat, marți, avocatul său din dosarul Volvo, care a precizat că are o adresă oficială în acest sens din partea statului sirian.
Președintele Traian Băsescu a declarat, în luna noiembrie, cu ocazia vizitei la București a președintelui sirian, Bashar Al-Assad, că Tratatul de extrădare între România și Siria a fost semnat în 10 noiembrie, în cursul serii, „între concert și dineu”.
Tot în 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat și Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiției, Cătălin Predoiu, și ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.
Ministerul Justiției a informat, în 12 noiembrie, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-și executa pedeapsa în țara de origine, MJ precizând că instituția transferării condamnaților nu trebuie confundată cu cea a extrădării.
Potrivit Ministerului român al Justiției, semnarea celor două tratate prezintă o mare importanță din perspectiva migrării fenomenului infracțional către state mai puțin accesibile din punct de vedere al sistemelor juridice, care necesită adoptarea unei politici penale de maximizare și concentrare a eforturilor în lupta împotriva criminalității organizate.
În prezent, relațiile de extrădare între România și Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenția între Republica Socialistă România și Republica Arabă Siriană privind asistența judiciară în materie civilă, familială și penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat va înlocui, la intrarea sa în vigoare prevederile Convenției din 1978.
Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relația dintre România și Republica Arabă Siriană și reglementează: „obligația de extrădare”, „infracțiuni care dau loc la extrădare”, „motivele obligatorii de refuz”, „motive facultative de refuz”, „obligații în caz de refuz al extrădării”, „cererea de extrădare și documentele necesare”, „admisibilitatea documentelor și traducerea”, „arestarea provizorie”, „proceduri simplificate”, „comunicări ulterioare”, „hotărârea și predarea”, „predarea temporară și predarea amânată”, „cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state”, „sechestrarea și remiterea de bunuri”, „regula specialității”, „tranzitul”, „reprezentare și cheltuieli”, „consultări”, „asistența consulară”, „relația cu alte tratate” și „dispoziții finale”.
Față de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană și cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.
În ceea ce privește procedura de extrădare, conform legii române, aceasta presupune, din perspectiva României ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmărite într-un anumit stat, informarea cu privire la această localizare a autorității judiciare competente, transmiterea unei încheieri prin care se constată întrunirea condițiilor pentru a se solicita extrădarea, precum și a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de către Ministerul Justiției și în cazul întrunirii condițiilor legale întocmirea cererii de extrădare, transmiterea cererii de extrădare pe canale diplomatice sau direct (în funcție de instrumentul juridic aplicabil între România și statul solicitat).
Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate își propune să stabilească coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are în vedere necesitatea de a asigura o mai bună protecție propriilor cetățeni, dar și nevoia intensificării cooperării pe plan juridic între România și Republica Arabă Siriană care să se subscrie contextului general al dezvoltării relațiilor bilaterale.
Acest document de cooperare bilaterală are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-și executa pedeapsa în țara de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a persoanelor condamnate în statul al căror resortisanți sunt. Hotărârea de condamnare este pronunțată așadar în acest caz de către autoritățile unui stat semnatar, împotriva unui cetățean al celuilalt stat semnatar. România a încheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia și Republica Moldova, cel mai recent încheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două state.
