Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul legii educației, având în vedere situația fără precedent când o decizie a Curții Constituționale intervine în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii, anunță purtătorul de cuvânt, Ioana Muntean.
„Guvernul a luat act de decizia Curții Constituționale și așteaptă motivarea acesteia. După motivarea deciziei Curții Constituționale, Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul legii educației naționale, având în vedere că suntem într-o situație fără precedent, când o decizie a Curții Constituționale intervine în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Guvernul apreciază, în continuare, că Legea Educației Naționale este extrem de importantă în cadrul procesului de reformare a statului și a sistemului educațional din România”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean.
Curtea Constituțională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, ca urmare a retragerii Legii educației din Senat, de către Executiv.
Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat, miercuri, că, urmare a deciziei Curții Constituționale, moțiunea de cenzură depusă după asumarea răspunderii Guvernului nu mai are obiect, iar Comisia de învățământ din Senat continuă dezbaterea în ritm susținut a Legii educației
Decizia Curții survine după ce președintele Senatului, Mircea Geoană, a înaintat o sesizare referitoare la proiectul legii educației, reclamând un conflict juridic de natură constituțională cu Guvernul.
Geoană afirma că acest conflict a fost inițiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educației și să își angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. „Guvernul Boc, într-o incarnațiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, și după un an de zile încearcă același lucru”, adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educației a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivația că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepționale.
Între timp, în 28 octombrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul legii educației.
Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituțională declarase neconstituțională legea educației asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.
În motivarea deciziei de atunci, Curtea Constituțională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție.
De asemenea, judecătorii constituționali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conținutul și structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiții impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.
Curtea Constituțională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care și aceea legată de faptul că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.
Ulterior, în primăvara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al legii educației.
