Guvernul a acceptat doar 19 amendamente ale coaliției de guvernare la proiectul legii salarizării profesorilor și la Codul Social dintr-un total de 144 propuneri formulate de către parlamentari, cele mai multe dintre acestea rezolvând probleme de acuratețe a formulării și de corelare legislativă.
Pentru proiectul Codului de Dialog Social au fost depuse 129 amendamente din partea parlamentarilor, dintre care 128 de la Camera Deputaților și 1 de la Senat.
Pentru proiectul legii care reglementează salarizarea profesorilor au fost depuse 15 amendamente, dintre care 14 de la Camera Deputaților și 1 de la Senat.
Din totalul acestor amendamente, Guvernul a acceptat 13 pentru Codul Social și 6 pentru salarizarea profesorilor, explicația la cele mai multe dintre aceste amendamente fiind că sunt introduse pentru acuratețea formulării, simetrie, clarificarea unor definiții sau corelări legislative, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.
Prin cele mai importante amendamente acceptate la Codul Social este și cel care stabilește, la propunerea UNPR, ca în unitățile în care nu există sindicate reprezentative, contractul colectiv de muncă să fie negociat de către reprezentanții federației la solicitarea și în baza mandatului dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federație reprezentativă „în sectorul de activitate din care face parte unitatea”. Dacă există un sindicat neafiliat la o federație reprezentativă „în sectorul de activitate din care face parte unitatea” sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanții angajaților.
Sintagma „în sectorul de activitate din care face parte unitatea” a fost introdusă pentru a se evita situațiile în care o federație sindicală reprezentativă în alt sector de activitate decât cel în care are loc negocierea să influențeze și/sau distorsioneze desfășurarea și rezultatele acesteia.
În cazul în care la nivelul de grupului de unități nu există organizații sindicale reprezentative care să reprezinte cel puțin jumătate din numărul total de angajați ai grupului de unități, la negocierea contractului colectiv de muncă salariații sunt reprezentați de către reprezentanții mandatați de organizațiile sindicale reprezentative din cadrul fiecărei unități care au decis constituirea grupului. Pentru unitățile membre ale grupului în care nu există sindicate reprezentative, dar există sindicate afiliate la federații reprezentative în sectorul de activitate în care s-a constituit grupul, angajații sunt reprezentați de către federațiile respective, în baza solicitării și mandatului sindicatelor și reprezentanții angajaților din respectivele unități.
A fost eliminată (la propunerea UNPR) prevederea conform căreia principiul reprezentării angajaților de către sindicate în conflictele colective de muncă la nivel de unitate se aplică și la nivelul subunităților sau al unor compartimente din aceeași unitate, pe considerentul că astfel de conflicte pot avea loc la nivel de unitate, grup de unități și sectoare de activitate, nu și la nivelul subunităților sau al unor compartimente din aceeași unitate.
În proiectul Codului de Dialog Social se va stabili totodată că reprezentativitatea organizațiilor patronale și sindicale constatată până la data intrării în vigoare a legii produce efecte „după data intrării în vigoare a acesteia numai în condițiile în care întrunește criteriile de reprezentativitate”.
„Amendamentul este acceptat pentru alinierea tuturor organizațiilor sindicale și patronale la prevederile legislației adoptate într-o perioadă de timp rezonabilă (nu de ordinul anilor). Amendamentul propune ca, după intrarea în vigoare a legii, reprezentativitatea invocată de organizațiile sindicale și patronale să fie conformă cu prevederile legii”, este argumentul Guvernului.
Au fost acceptate și două amendamente prin care se stabilește că o organizație sindicală este o „denumire generică” pentru sindicat, federație sau confederație sindicală și se constituie pe baza dreptului de liberă asociere în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum și în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi.
Se va menține (la propunerea UDMR) prevederea actuală conform căreia pentru constituirea organizații de sindicat este necesar un număr de cel puțin 15 angajați din aceeași unitate, iar organizațiilor sindicale li se va recunoaște (la propunerea UNPR) calitatea procesuală activă în apărarea drepturilor membrilor săi, pentru diminuarea „presiunii” exercitate de angajator asupra angajatului în cazul unui litigiu de muncă.
La propunerea PDL s-a decis ca plenul Consiliului Economic și Social să fie constituit dintr-un număr de 45 de membri, incluzând însă președintele și vicepreședinții.
Este introdus și un aliniat nou prin care sindicatul este definit drept o formă de organizare voluntară a angajaților în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale, în relația cu angajatorul.
„Definirea organizației sindicale este necesară pentru simetrie cu organizația patronală sau de angajatori. Apreciem că legea dialogului social trebuie să cuprindă la definiții sindicatul ca formă de organizare a angajaților în scopul apărării și promovării drepturilor lor”, este argumentul Guvernului pentru acceptarea acestor amendamente.
Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de munca și contractele individuale de munca, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fata instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
Pentru salarizarea profesorilor, au fost acceptate doar amendamente PDL ce reglează unele necorelări legislative care eliminau posibilitatea de a se acorda gradația de merit personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar sau care conduceau la scăderi de salarii față de perioada anterioară intrării în vigoare a actului normativ.
Guvernul urmează să își angajeze răspunderea în Parlament, luni, la ora 16.00, pentru cele două documente.
Premierul Emil Boc a declarat recent că drepturile salariale câștigate de profesori în instanță vor fi eșalonate la plată începând cu 2012, „într-un cuantum și pe parcursul unui interval” care vor fi stabilite după inventarierea tuturor sentințelor, dar și a banilor care trebuie alocați de stat pentru toate salariile.
Executivul a decis, prin OU 71/2009, că drepturile salariale câștigate de bugetari în instanță, prin hotărâri judecătorești executorii, vor fi plătite eșalonat pe un interval de trei ani, respectiv 34% din total în 2012, 33% în 2013 și 33% în 2014. Sumele se actualizează cu inflația.
Prevederea este aplicată inclusiv în cazul profesorilor care au câștigat în justiție majorarea salariilor.
Proiectul Strategiei fiscal-bugetare pe 2012-2014, document obținut și prezentat duminică de MEDIAFAX, relevă însă că Guvernul ia în calcul reducerea drastică a sumelor care trebuie plătite anul viitor bugetarilor cu titluri judecătorești executorii, de la 34% la doar 5% din total, astfel încât să își poată onora angajamentul de recuperare integrală a tăierilor salariale pentru toți angajații din sectorul public.
