Guvernul a transmis FMI, prin ultima scrisoare de intenție, informații false privind eliminarea restricțiilor la deschiderea marilor centre de retail și a anunțat în mod eronat că acest angajament a fost îndeplinit, documentul care include falsul fiind aprobat în board-ul instituției din Washington.
La presiunea Comisiei Europene (CE) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), Guvernul s-a obligat, în primăvara anului trecut, să înlăture restricțiile privind deschiderea marilor magazine de retail, prin eliminarea cerințelor legate de acordul centrelor comerciale concurente la emiterea autorizației și de prezentarea unui studiu de impact de către investitorul care solicită avizul.
Legislația în vigoare, adoptată în 2004, stabilește că deschiderea structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafață mare, de peste 1.000 de metri pătrați, este autorizată de către o comisie constituită la nivel autorității locale, din care face parte, alături de reprezentanții autorităților locale și ai asociațiilor profesionale, patronale și de protecție a consumatorilor, și un reprezentant al agenților economici din imediata vecinătate a centrului comercial pentru care este cerută autorizația.
În același timp, solicitările de deschidere a unor astfel de magazine trebuie însoțite obligatoriu de „un studiu de piață și impact”, care să prezinte motivul alegerii locului respectiv, harta comercială a zonei, descrierea tipologică a structurilor de vânzare existente în zonă, caracteristicile demografice și sociale ale zonei (structura populației, venituri, obiceiuri de consum), impactul deschiderii noului magazin din punct de vedere urbanistic, socio-economic și comercial, dar și impactul asupra comerțului existent, respectiv protejarea structurilor de vânzare existente și „evitarea disfuncționalităților” din mediul concurențial.
Avocați contactați de MEDIAFAX pe acestă temă au arătat anul trecut că, de exemplu, pentru deschiderea unui supermarket/hypermarket lângă un centru comercial de vânzare cu ridicata sau care realizează comerț de gros tip cash and carry este necesar inclusiv avizul reprezentanților acestui centru comercial, avocații arătând că această regulă pare să protejeze în continuare marile magazine deja existente, în pofida normelor UE în domeniul concurenței.
Guvernul s-a angajat să elimine toate aceste restricții până în septembrie 2011, dar promisiunea nu a fost respectată astfel că FMI și CE au revenit și au acordat un nou termen, impunând autorităților române să rezolve problema până la sfârșitul lunii ianuarie 2012.
În condițiile în care restricțiile au fost introduse, în 2004, prin hotărâre de guvern, pentru eliminarea acestora este necesară aprobarea de către Executiv măcar a unui act normativ cu putere juridică similară.
Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică, la sfârșitul lunii ianuarie 2012, un proiect de hotărâre de guvern care elimina aceste restricții și care ar fi urmat să intre în vigoare în 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
În nota de fundamentare a acestui proiect se arată că, în 2009, a fost adoptată Ordonanța de Urgență 49 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări prin Legea 68/2010, dar că din analiza hotărârii de guvern din 2004 rezultă că există încă în legislația românească în domeniu mai multe prevederi pe care Comisia Europeană le-a interzis din cauza caracterului discriminatoriu și restrictiv, și anume efectuarea unei analize economice care să demonstreze existența unei cereri a pieței și intervenția directă sau indirectă a operatorilor concurenți în procesul de acordare a autorizației.
„A apărut astfel necesitatea amendării hotărârii de guvern din 2004, pentru a realiza compatibilizarea prevederilor acesteia cu Directiva CE privind serviciile în cadrul pieței interne. Impactul este unul pozitiv întrucât se asigură un mediu concurențial echilibrat, care elimină protecționismul anterior acordat în mod nejustificat întreprinderilor deja existente pe piață”, se arăta în proiect.
La puțin timp după lansarea în dezbatere publică a proiectului, premierul Emil Boc a demisionat, iar succesorul acestuia, Mihai Răzvan Ungureanu, a schimbat majoritatea miniștrilor, inclusiv la Ministerul Economiei, context în care documentul nu a fost aprobat nici până la această dată de către Guvern.
În ultima scrisoare de intenție transmisă Fondului Monetar Internațional, datată cu luna aprilie, Guvernul anunță însă că acest angajament a fost îndeplinit, iar barierele la deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafață mare au fost eliminate la începutul lunii februarie.
„Suntem hotărâți să îmbunătățim intrările pe piața de retail pentru a menține un mediu concurențial, a încuraja inovația și a crește eficiența. În acest sens, am eliminat la începutul lunii februarie barierele nejustificate pentru deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafață mare”, se arată în scrisoarea de intenție către FMI.
În această formă, documentul a fost aprobat de board-ul FMI la sfârșitul lunii martie și postat în luna aprilie pe site-ul instituției.
La solicitarea MEDIAFAX de a clarifica motivul pentru care în ultima scrisoare de intenție transmisă către FMI este anunțat că barierele pentru deschiderea magazinelor de suprafață mare au fost eliminate în februarie, pentru a încuraja concurența, deși un proiect pe această temă nu a fost încă aprobat de Guvern, conducerea Consiliului Concurenței a arătat că proiectul este încă în discuții cu Ministerul Justiției.
„Noi am vrea să rezolvăm problema punctuală prin hotărâre de guvern, decuplând de celelalte probleme care necesită lege”, a transmis Consiliul Concurenței, fără alte detalii legate de conținutul scrisorii către FMI.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat pentru MEDIAFAX că proiectul hotărârii de guvern inițiat de Ministerul Economiei a fost agreat cu Fondul Monetar Internațional, dar că autoritățile de la București au apreciat ulterior că este nevoie de o lege care să includă mai multe prevederi și a susținut că FMI cunoaște această problemă.
„A fost făcut un proiect de hotărâre de guvern agreat cu FMI, dar ulterior partea română a considerat că este nevoie să fie transformat într-o lege cu mai multe prevederi, iar FMI cunoaște problema”, a susținut oficialul guvernamental.
La rândul lor, reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, contactați de MEDIAFAX, au arătat că, la sesizarea lor legată de acest proiect de act normativ, au primit din partea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri un răspuns în care se arată că proiectul inițial a fost retras, urmare a observațiilor primite în circuitul interministerial de avizare, și că un alt proiect urmează să fie finalizat la un nivel de reglementare superior.
„Din comunicarea noastră cu ministerul, știm că încă nu au început procedurile legislative pentru un nou proiect. Ultima dată când ne-am interesat de stadiul proiectului a fost săptămâna trecută”, a declarat Delia Nica, vicepreședintele Asociației.
Autoritățile de la București au decis, în luna martie a anului trecut, să prelungească înțelegerea cu FMI printr-un acord de precauție în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul este însoțit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Finanțarea este pusă la dispoziția autorităților române cu obligația respectării unor angajamente, a căror îndeplinire este evaluată periodic și prezentată de partea română prin scrisori de intenție transmise la Washington și Bruxelles.
