Guvernul a transmis Curții Constituționale cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Executiv și Parlament, conflict generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii.
Premierul solicită președintelui și judecătorilor Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaților și Senat, pe de altă parte, și să constate că blocajul instituțional cu privire la prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educației Naționale.
În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta își pune la dispoziție mandatul și că, deși președintele Senatului, Mircea Geoană, a înțeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție și să sesizeze Curtea Constituțională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenței sale de unică autoritate legiuitoare și, în consecință, a parcurs calendarul adoptat pentru desfășurarea acestei proceduri.
„Astfel, calendarul procedurii asumării răspunderii Guvernului este adoptat în unanimitate de către membri Birourilor permanente ale celor două Camere. În plus, stabilind data prezentării proiectului de lege, Parlamentul, prin birourile permanente celor două Camere, a permis Guvernului să își angajeze răspunderea asupra Proiectului Legii educației naționale. Guvernul a și uzat de această permisiune, iar opoziția a utilizat dreptul său constituțional care a luat naștere prin această formă de adoptare a legilor și a depus moțiunea de cenzură. Toate aceste aspecte sunt de natură să demonstreze că procedura constituțională a asumării răspunderii nu a fost dezavuată de Parlament. În consecință, procedura asumării nu numai ca a fost declanlșată și s-au desfășurat primele etape ale acesteia, dar ea a fost neîndoielnic acceptată de Parlament”, se arată în document.
Premierul atenționează însă că deși regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moțiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depășit.
„Prezentarea, dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură reprezintă dreptul Guvernului de a verifica dacă se mai bucură de încrederea acordată de Parlament. De cealaltă parte, prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură țin de funcția de control parlamentar. În acest context apare ca lipsit de suport legal refuzul de a permite prezentarea moțiunii de cenzurii și, ulterior, dezbaterea și votarea acesteia. De altfel, odată angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului, ea nu mai poate fi stopată, procedura necesitând a fi parcursă în toate etapele sale. Altfel, ar însemna ca ori de câte ori Guvernul, după angajarea răspunderii, ar avea indicii că există riscul să treacă moțiunea, să-și poată retrage angajarea răspunderii si să ceară stoparea procedurilor”, afirmă premierul.
În opinia șefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituțională, fiind de natură a da naștere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligația sa (dezbaterea moțiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorități, respectiv Guvern și Parlament.
