Guvernul a modificat legislația ASF, cu noi criterii de selecție pentru conducători, la cererea FMI



Modificarea legislației Autorității de Supraveghere Financiară și selectarea conducătorilor pe criterii profesionale reprezintă o cerință a FMI, care a solicitat și definirea mai bună a conflictului de interese, ambele obligații fiind trecute în scrisoarea de intenție transmisă la Washington.
„Ne vom asigura că aranjamentele de ordin legislativ și instituțional privind autoritatea integrată de reglementare a sectorului financiar non-bancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vor fi revizuite pentru a respecta cele mai bune practici internaționale, mai ales în ceea ce privește calificările profesionale minime impuse membrilor Consiliului ASF și conflictul de interese”, se arată în textul scrisorii obținute de MEDIAFAX.
Guvvernul a decis recent că membrii Consiliului ASF vor fi renumiți de Parlament până la 30 iunie, conform organigramei restrânse, luând însă în calcul un prag mai mare al experienței profesionale obligatorii, de minimum 10 ani, această vechime fiind cerută de către președintele Traian Băsescu pentru executivi, dar respinsă de Senat.
Membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) au fost validați de către Parlament la sfârșitul lunii aprilie, dar Guvernul a decis, săptămâna trecută, să restrângă numărul acestora, iar Parlamentul să se reunească din nou pentru a numi membrii Consiliului până la data de 30 iunie 2013, când se încheie actuala sesiune.
Ordonanța stabilește că Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi condusă de către un Consiliu format din 11 membri (în loc de 17), din care vor face parte în continuare un președinte, un prim-vicepreședinte și trei vicepreședinți, ca membri executivi, dar cu un număr al membrilor neexecutivi redus la jumătate, de la 12 la 6 persoane.
Guvernul a decis însă în același timp că membrii Consiliului ASF trebuie selectați exclusiv pe baza unei experiențe profesionale în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum 10 ani.
Prin ordonanța de săptămâna trecută nu se aduc clarificări suplimentare în ceea ce privește conflictul de interese.
În urmă cu două luni, MEDIAFAX a relatat că Dan Radu Rușanu, numit în funcția de președinte al ASF, va avea sub supraveghere și firma deținută de familia sa, Internațional Sinaia, listată pe piața Rasdaq a Bursei de Valori București, dar el a susținut că nu există incompatibilitate.
Familia Rușanu controlează 91,1% din titlurile International Sinaia, un pachet de 44,15% din titluri fiind deținute prin intermediul firmei RADAN 2000 (deținută de soția deputatului), iar fiicele acestuia au cumulat aproape 47%. Cele mai recente raportări, publicate pe Bursa de Valori București la finele anului trecut, arată că un pachet de 8,9% din companie este deținută de mici acționari.
International Sinaia este listată pe piața Rasdaq a Bursei de Valori București.
Contactat de MEDIAFAX, Dan Radu Rușanu a declarat că situația sa nu se încadrează în incompatibilitățile prevăzute de lege în cazul societăților comerciale, respectiv ale articolului 9, litera d) din Legea privind funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Rușanu a precizat că obiectul de activitate al International Sinaia este turismul, iar legea prevede ca membri ASF să nu dețină personal sau „membrii familiei lor până la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participare de peste 5% din capitalul entităților prevăzute la litera d) sau din drepturile de vot, ori o participație care să permită exercitarea unei influențe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administrație al acestora”.
De asemenea, Rușanu a indicat prevederile menționate la litera d) al articolului 9, care precizează entitățile în care nu pot activa membri ASF: „cele care vizează activitatea intermediarilor în instrumente financiare și a organismelor de plasament colectiv, societățile de administrare a investițiilor, cele care vizează activitatea asiguratorilor, reasiguratorilor, intermediarilor în asigurări și reasigurări și a altor activități în legătură cu acestea, cele care vizează sistemul de pensii private, conform Legii 411/2004, societățile de investiții financiare”.
Președintele Traian Băsescu a trimis inițial legea în Parlament pentru reexaminare, arătând că forma aprobată de Guvern prin ordonanță de urgență era mai strictă în privința cerințelor pentru membrii ASF, atât în ceea ce privește experiența profesională, cât și legăturile de rudenie și de interese.
În varianta aprobată de Guvern, persoanele numite la conducerea ASF trebuiau să nu fie membri în consiliile de administrație, consiliile de supraveghere, directorate sau în comisiile de cenzori, să nu dețină funcția de directori ori alte funcții la persoanele juridice și entitățile care sunt supuse supravegherii ASF și să nu dețină ei și/sau membrii familiilor lor până la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participație de cel puțin 10% din capitalul acestor persoane juridice și entități sau din drepturile de vot ori o participație care să permită exercitarea unei influențe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administrație a acestora.
Acest text a fost însă modificat în Camera Deputaților, la Comisia Juridică, la inițiativa deputaților Vasile Varga (PNL), Ioan Cupșa (PNL), Alina Gorghiu (PNL), Luminița Adam (PP-DD), Eugen Nicolicea (PSD) și Cosmin Necula (PSD).
Textul Guvernului acoperea din punct de vedere legal toate firmele care intră în sfera de supraveghere a noului organism, inclusiv firmele care au acțiuni listate, întrucât ASF a preluat atribuțiile celor trei comisii de supraveghere financiară, respectiv CNVM, CSA și CSSPP.
Printre drepturile pe care le are ASF în ceea ce privește companiile listate se regăsesc limitarea drepturilor de vot în AGA, analizarea prețului și modalității prin care acesta a fost stabilit într-o ofertă derulată pentru delistarea unei companii.
De asemenea, ASF poate aplica amenzi și alte sancțiuni pentru șefii firmelor listate sau acționarii acestora, dacă aceștia încalcă prevederi ale legislației pieței de capital.
Astfel, în cazul în care familia Rușanu va dori să delisteze Internațional Sinaia, Dan Radu Rușanu ar putea superviza, din calitatea de președinte al ASF, dacă prețul propus acționarilor minoritari a fost calculat cu respectarea prevederilor legislative.
Mai mult, ASF poate solicita societății admise la tranzacționare toate informațiile pe care le consideră necesare, în vederea protecției investitorilor și asigurării unei funcționări ordonate a pieței.