Guvernul a modificat legislația achizițiilor publice, dar menține pragul achizițiilor directe



Guvernul a modificat legislația achizițiilor publice, dar a decis ca, deocamdată, pragul valoric de la care serviciile și lucrările publice pot fi contractate prin achiziție directă să nu mai fie majorat, ci menținut la nivelul de 15.000 euro, au declarat surse oficiale.
Informația a fost confirmată de către purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, acesta afirmând că pragul achizițiilor directe a fost menținut la echivalentul în lei a 15.000 euro fără TVA deoarece au fost primite semnale din partea societății civile. Ulterior, Zaharescu a afirmat că Ministerul Finanțelor nu a fost de acord cu majorarea acestui prag.
„Pentru flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică se instituie obligația notificării în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) de către autoritățile contractante a achizițiilor directe ce depășesc echivalentul în lei a 5.000 euro plus TVA”, a adăugat Zaharescu.
Toate regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar de stat vor fi considerate autorități contractante.
Termenul de verificare de către ANRMAP a documentațiilor de atribuire este redus de la 14 zile la 10 zile.
Președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), Lucian Dan Vlădescu, a anunțat, săptămâna trecută, că pagul valoric al contractelor de la care autoritățile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără să fie obligate să inițieze licitații publice, va fi majorat în ședința de marți a Guvernului și urmează să fie aplicat la noul nivel începând cu 1 ianuarie 2013.
El a precizat că propunerea sa este ca pragul achizițiilor directe să fie dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar decizia finală va aparține Guvernului.
Conform modificărilor aduse sistemului de achiziții publice, publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentru contractul de concesiune de lucrări publice, dar în situațiile în care valoarea estimată a acestuia este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 5 milioane euro.
De asemenea, contractul de achiziție publică va fi un act asimilat actului administrativ și nu va mai fi catalogat drept contract comercial, astfel încât toate litigiile vor fi soluționate de curțile de apel ale secțiilor de contencios administrativ și fiscal.
Documentația de atribuire va trebui să cuprindă o fișă de date a achziției și caietul de sarcini sau fișa de date descriptivă, în funcție de tipul procedurii, ANRMAP urmând să evalueze ex-ante doar fișa de date a achiziției, nu și caietul de sarcini. Orice criteriu de calificare, selecție sau factor de evaluare care va fi inclus în caietul de sarcini și nu se va regăsi în fișa de date sau anunțul de participare va fi considerat clauză nescrisă și va atrage anularea procedurii de atribuire, în măsura în care clauza a fost utilizată în desemnarea ofertantului câștigător.
Pentru eviterea conflictului de interese, se va introduce obligativitatea ca prezentarea documentației de atribuire, în vederea evaluării, să fie însoțită de o declarație pe proprie răspundere a conducătorului autorității contractante în care să fie precizate toate persoanele care sunt implicate într-o formă sau alta în procedura de atribuire, iar în termen de 5 zile de la deschiderea ofertelor autoritatea să publice în SEAP denumirea tuturor ofertanților.
Se va considera că o ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 70% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puțin cinci oferte care nu sunt considerate inacceptabile și/sau neconforme, atunci când prețul ofertat reprezintă mai puțin de 85% din media aritmetică a ofertelor, calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică și propunerea financiară cea mai mare.
În prezent se consideră că o ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puțin 5 oferte care nu sunt considerate inacceptabile și/sau neconforme, atunci când prețul ofertat reprezintă mai puțin de 85% din media aritmetică a ofertelor calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică și propunerea financiară cea mai mare.
„Din practică s-a constatat că de cele mai multe ori autoritățile contractante atunci când stabilesc valoarea estimată au în vedere prețurile maximale practicate pe piață, ceea ce conduce la concluzia că procentul de 85% este mult prea apropiat de valoarea estimată având în vedere intervalul de încadrare a acestor prețuri ce conține diferențe majore între nivelul minim și cel maxim, iar obligația de a solicita justificarea detaliată a prețului conduce la întârzieri în derularea procedurilor de atribuire”, este explicația Guvernului.
Termenul de evaluare a ofertelor va fi majorat de la 20 zile la maximum 25 zile, autoritatea contractantă putând prelungi acest termen doar cu notificarea prealabilă a tuturor ofertanților. Astfel, în termen de 25 zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în invitația de participare/anunțul de participare și în documentația de atribuire, dacă oferta respectivă îndeplinește toate condițiile de admisibilitate care rezultă din documentația de atribuire și actele anexate.
În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepția situațiilor în care autoritatea contractantă reevaluează ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului, a unei hotărâri judecătorești sau a recomandărilor observatorilor Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice.
Proiectul de ordonanță de urgență stabilește totodată că președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) nu va putea deține mandate consecutive, în condițiile menținerii actualei modalități de alegere a acestuia. Președintele CNSC va fi ales pe o perioadă de trei ani și va putea exercita cel mult două mandate, fără însă ca acestea să fie consecutive.
Conform noilor reguli, CNSC va avea obligația de a publica pe site întrega decizie pe care o pronunță într-un caz, nu numai minuta, iar până la data de 31 ianuarie a fiecărui an va publica pe internet numele operatorilor economici care în decursul anilor precedenți au înregistrat un număr semnificativ de contestații respinse.
Președintele ANRMAP a mai precizat că, în urma adoptării ordonanței de urgență, va fi adoptată și o hotârare de guvern care va modifica legislația secundară cu privire la procedurile de achiziție publică, astfel încât, de exemplu, o autoritate contractantă să fie obligată să publice în SEAP toate ordinele de plată emise în favoarea operatorului căruia i s-a atribuit un contract de achiziție publică.