Guvernul a introdus principiul garantării confidențialității privind datele de identificare ale familiei care adoptă un copil și identitatea părinților firești, principiu care va trebui respectat în mod obligatoriu în cursul procedurii adopției.
Principiul a fost introdus printr-o ordonanță de urgență de modificare și completare a Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopției, adoptată în ședința de miercuri a Guvernului.
„Ordonanța de urgență prevede o reglementare care, răspunzând deciziei Curții Constituționale, prin care unele prevederi din legea 273/2004 au fost declarate neconstituționale, respectă, în același timp, principiul garantării confidențialității în ceea ce privește datele de identificare ale adoptatorului (sau, după caz, ale familiei adoptatoare), precum și în ceea ce privește identitatea părinților firești”, se arată într-un comunicat al Executivului.
Convenția europeană în materia adopției de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967 și la care România a aderat prin Legea 15/1993, prevede exigențe pentru asigurarea confidențialității asupra datelor și informațiilor care privesc viața privată atât a părinților firești ai copilului, cât și a viitorilor adoptatori.
„Respectând acest principiu și concepția generală a Legii 273/2004, noul act normativ va da posibilitatea instanței judecătorești ca, în anumite condiții și cu respectarea confidențialității asupra datelor conținute în dosarul de adopție, să poată solicita din nou consimțământul părinților firești, în cea de-a treia etapă a procedurii adopției, și anume în faza de încuviințare propriu-zisă a acesteia, astfel cum a impus Curtea Constituțională”, arată Guvernul.
Astfel, instanța care soluționează cererea de încuviințare a adopției va putea solicita din nou consimțământul la adopție a părinților firești, dacă după data la care consimțământul a devenit irevocabil, au apărut elemente noi în situația acestora, de natură să determine revenirea asupra consimțământului inițial.
Luarea consimțământului părinților firești de către instanța care soluționează cererea de încuviințarea a adopției se va face în condiții strict determinate, astfel încât conferirea calității de parte părinților firești în cererea de încuviințare propriu-zisă a adopției (etapa a III-a a procedurii), cu posibilitatea acestora de a reveni oricând și în orice condiții asupra consimțământului să nu afecteze întreaga procedură, toate demersurile efectuate pentru găsirea unei familii adoptatoare și pentru verificarea compatibilității între aceasta și copil și nici să nu confere automat persoanelor implicate – părinți firești, pe de o parte și adoptatori pe de altă parte – acces reciproc la toate actele și lucrările dosarului, având în vedere că acesta conține o serie de informații de natură strict personală (situație materială, stare de sănătate, cazier judiciar, profil psiho-social ).
Invitația se va adresa părinților firești în condiții de confidențialitate, în camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel, divulgarea identității sau a altor informații cu privire la persoana sau familia adoptatoare.
În prezent, potrivit reglementării cuprinse în Legea 273/2004, procedura adopției este concepută în trei etape distincte, respectiv deschiderea procedurii adopției, ocupându-se de relația copil-părinți firești, este gestionată de instanța din raza teritorială a domiciliului inițial al copilului, care se află fie la părinții firești, fie în centrul de plasament, fie în altă instituție de ocrotire, soluționarea cererii de încredințare în vederea adopției și încuviințarea propriu-zise a adopției. Competența aparține instanței de la domiciliul adoptatorilor.
Potrivit articolului 12 aliniatul 3 din lege, dacă unul dintre părinții firești este decedat, necunoscut, declarat, în condițiile legii, mort sau dispărut, pus sub interdicție, precum și dacă se află, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-și manifesta voința, consimțământul celuilalt părinte la adopție este suficient pentru deschiderea procedurii adopției.
„Având în vedere că în practică este posibil ca, după deschiderea procedurii adopției interne a copilului, să înceteze motivul care au determinat imposibilitatea la acel moment a exprimării de către părintele firesc a consimțământului – de exemplu prin stabilirea paternității, prin apariția celui declarat mort sau dispărut, prin ridicarea interdicției sau încetarea oricărei alte cauze care l-a împiedicat să-și manifeste voința – s-a reglementat o procedură de revizuire a hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției, în cadrul căreia instanța să aibă posibilitatea să reevalueze, cu concursul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, efectele noului context familial asupra situației copilului (care poate antrena modificări majore în starea socială, materială, educațională etc. care a determinat măsura de protecție), astfel încât instanța să aibă toate elementele esențiale pentru a stabili dacă adopția rămâne, în continuare, cea mai adecvată măsură de protecție și dacă menține sau nu hotărârea de deschidere a procedurii adopției”, se arată în comunicatul Guvernului.
Eliminarea părinților naturali din procedura încuviințării adopției copilului lor este o deficiență a legii, a constatat în 20 martie Curtea Constituțională, care, invocând Convenția europeană privind adopția, a decis ca exprimarea consimțământului familiei firești să se facă la momentul încuviințării înfierii.
Decizia Curții Constituționale (CC) survine contestării la Timișoara a unei adopții interne de către un bărbat care nu a putut reclama înfierea fiicei sale până nu și-a dovedit paternitatea față de copil. Bărbatul a arătat judecătorilor că și-a stabilit filiația față de minoră între data deschiderii procedurii adopției interne și data încuviințării adopției de către instanța de fond, fără a-și putea exprima consimțămânul.
Astfel, Curtea Constituțională a constat că omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale, a exprimării consimțământului părinților firești la momentul încuviințării adopției, exigență expres reglementată în Convenția europeană în materia adopției de copii, constituie o neconcordanță, în accepțiunea articolului 20 alin.(2) din Constituție, între legea internă și un tratat privitor la drepturile fundamentale ale omului, situație în care textul constituțional consacră prioritatea reglementării internaționale.
Potrivit datelor înregistrate de Oficiul Român pentru Adopții, în 2007 au fost adoptați 928 de copii, 55 la sută dintre ei fiind, înainte de adopție, în gija unui asistent maternal profesionist. De asemenea, 35 la sută erau în grija altei familii sau persoane, patru la sută erau la rude de până la gradul IV, trei la sută proveneau din centre de plasament sau case de tip familial și alți trei la sută erau în tutelă.
De asemenea, 2.552 de familii sau persoane aveau atestat în vigoare pentru adopție în 2007, cu 21 la sută mai mult decât în anul precedent. Dintre acestea, 71 la sută doreau să adopte un copil mai mic de patru ani.
În ceea ce privește numărul de minori adoptabili, acesta a fost de 1.335, vârsta medie la data încuviințării deschiderii procedurii adopției interne fiind de 2,5 ani.
