Guvernul a solicitat președintelui, prin ministrul Justiției, să nu promulge legea privind Codul de Procedură Penală, adoptată de Parlament, și să o retrimită spre analiză Legislativului, a afirmat, miercuri, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
El a arătat că ultimul raport al Comisiei Europene se referă și la unele măsuri promovate în Parlament la Codul de Procedură Penală și a amintit că Executivul are în lucru un proiect de cod de procedură penală, care reduce procedurile și previne încercările de tergiversare.
„Vreau să faceți o distincție clară între modificările adoptate de Parlament ale Codului în vigoare și elaborarea unui nou cod de procedură penală, care este în stadiul de elaborare la Guvern. Noul cod propune o viziune modernă în procesul de elaborare, sunt implicați cei mai renumiți specialiști în drept penal, iar în ceea ce privește modificările făcute la Parlament, Guvernul nu a ezitat să solicite, prin ministrul Justiției, președintelui să nu promulge legea și să o retransmită spre analiză la Parlament”, a afirmat Tăriceanu, într-o conferință de presă susținută la Guvern.
Raportul CE pe tema justiției, adoptat luni, avertizează că, în cazul în care vor fi adoptate, modificările la Codul de Procedură Penală „ar afecta substanțial negativ eficiența anchetelor penale în România în general” precum și anchetele comune cu alte state membre UE.
Raportul CE pe tema situației justiției din România precizează că, „în octombrie 2007, Parlamentul României a adoptat o serie de modificări la Codul de procedură penală și la Codul penal”.
„Legea privind modificările Codului de procedură penală nu a fost încă promulgată de președinte, care a trimis-o spre reexaminare. Legea prevede modificări semnificative ale cadrului legislativ pentru anchetarea și urmărirea în justiție a proceselor penale”, se arată în documentul citat.
Raportul menționează de asemenea că legea prevede și „limitarea urmăririi penale, în principiu, la șase luni, precum și autorizarea percheziționării, interceptării sau înregistrării comunicațiilor doar cu informarea prealabilă a suspectului, iar frauda inferioară pragului de nouă milioane de euro ar fi considerată infracțiune minoră, cu o sancțiune maximă de 5 ani de închisoare”.
„Dacă vor fi promulgate, aceste modificări ar afecta substanțial negativ eficiența anchetelor penale în România, în general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune împreună cu statele membre, lupta împotriva terorismului și urmărirea în justiție a criminalității transfrontaliere”, menționează raportul.
„Procuratura nu mai poate utiliza evaluări de natură tehnică efectuate de administrația fiscală pentru a stabili amploarea prejudiciului”, mai precizează documentul.
