Guvernul a adoptat proiectul Ministerului Justiției (MJ) privind desființarea mai multor instanțe și parchete, o parte dintre acestea nefuncționând, însă presupun cheltuieli de întreținere și utilități.
„La propunerea Ministerului Justiției, Guvernul României a aprobat, luni, și va transmite Parlamentului pentru adoptare, un proiect de Lege pentru redistribuirea resurselor umane în sistemul judiciar, în vederea eficientizării activității instanțelor judecătorești și a parchetelor, prin desființarea judecătoriilor și a parchetelor de pe lângă acestea care nu funcționează sau care au un volum redus de activitate”, informează, marți, MJ.
Proiectul de Lege ține seama de recomandările Comisiei Europene (CE) cuprinse atât în Raportul din iulie 2010 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), cât și în alte rapoarte anterioare ale CE vizând MCV în sensul adoptării de măsuri urgente în vederea echilibrării volumului de muncă al instanțelor și parchetelor. Gradul de îndeplinire a acestor recomandări va fi evaluat în următorul raport intermediar al CE privind MCV, prognozat a fi dat publicității în luna ianuarie 2011.
Proiectul va avea ca efect redistribuirea resurselor financiare, materiale și umane acolo unde este nevoie, lucru care va conduce la îmbunătățirea funcționării instanțelor/parchetelor cu deficit de personal și eliminarea supraîncărcării. Acest aspect este de natură a asigura premisele unui act de justiție eficient și de calitate.
Prin proiect se propune desființarea a nouă judecătorii și parchetele de pe lângă acestea care nu funcționează în prezent (Judecătoriile Bocșa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scornicești, Urlați și Jimbolia); desființarea următoarelor judecătorii și a parchetelor de pe lângă acestea cu volum mic de activitate: Orăștie, Agnita, Podu Turcului, Rupea, Întorsura Buzăului, Șomcuta Mare, Baia de Aramă, Hârșova, Însurăței, Murgeni, Pogoanele, Târnăveni, Chișineu Criș, Bozovici, Făget.
Desființarea va fi însoțită de o rearondare a localităților din circumscripția acestora la instanțele, respectiv parchetele cele mai apropiate.
Proiectul prevede, de asemenea, procedura de redistribuire a posturilor, transferul magistraților și a celorlalte categorii de personal și reglementează situația cauzelor aflate pe rolul acestor instanțe.
O primă analiză a posibilităților de raționalizare a instanțelor de judecată din România a fost realizată de Ministerul Justiției în perioada ianuarie-mai 2003.
De asemenea, în anul 2006 a fost constituit un nou grup de lucru care a realizat un nou studiu pentru perioada 2005-2007. Concluziile și propunerile grupului de lucru au fost analizate în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 8 ianuarie 2007, care a decis „amânarea studiului privind reorganizarea celor 11 instanțe cu volum mic de activitate, în vederea extinderii evaluării și asupra celorlalte instanțe cu volum mic de activitate, cât și pentru reevaluarea posibilității de redistribuire a judecătorilor”.
În raport cu împrejurarea că volumul de activitate la un număr semnificativ de judecătorii și parchete s-a situat și se situează, în continuare, sub pragul de 2000 de cauze iar această tendință s-a cristalizat, în intervalul 2005 – 2009, luat ca perioadă de referință, iar încărcătura de dosare/post de judecător/procuror la această categorie de instanțe și parchete se află – de asemenea – sub media înregistrată la nivel național, s-a apreciat că se impune reluarea studiului privind raționalizarea instanțelor și parchetelor cu volum mic de activitate.
În aceste condiții, prin Ordinul ministrului justiției, în luna februarie 2010, a fost constituit un grup de lucru, format din reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiectiv analizarea situației instanțelor și parchetelor cu volum redus de activitate, precum și a celor care nu funcționează, în vederea reorganizării acestora.
În cadrul întâlnirilor grupului de lucru constituit prin Ordinul ministrului justiției, 535/C/2010 au fost stabilite următoarele etape în procesul de fundamentare a concluziilor și propunerilor: identificarea instanțelor și parchetelor care nu funcționează în vederea desființării; stabilirea unei perioade semnificative pentru analiza evoluției volumului de activitate și a numărului de cauze/post de judecător/procuror la nivelul judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea; stabilirea numărului mediu de cauze/instanță/parchet și la nivelul fiecărui grad de jurisdicție la care se va face raportarea în vederea reorganizării; stabilirea numărului mediu de cauze/post de judecător/procuror, ca indicator de referință, prin raportarea mediei numărului de cauze la numărul total de posturi de judecător/procuror; stabilirea altor criterii, complementare, ce urmează a fi avute în vedere în procesul de analiză; identificarea de soluții posibile în vederea realizării obiectivului de eficientizare a sistemului judiciar.
În realizarea primei etape de activitate, în baza analizei efectuate de membrii grupului de lucru asupra instanțelor și parchetelor înființate prin diverse acte normative, dar care nu funcționează în prezent, analiza care a vizat circumscripțiile teritoriale ale acestora sau cele preconizate, numărul estimativ de cauze care sunt judecate/instrumentate în prezent de instanțele sau parchetele în circumscripțiile cărora se regăsesc localitățile ce le sunt sau ar urma să le fie arondate, numărul necesar de judecători/procurori și de personal auxiliar, conex, contractual și funcționari publici, posibilitățile de ocupare a posturilor și, nu în ultimul rând, gradul de încărcare pe post de judecător/procuror, s-a concluzionat ca toate cele 9 judecătorii și parchetele de pe lângă acestea care nu funcționează (Judecătoriile Bocșa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scornicești, Urlați și Jimbolia) să fie propuse spre desființare.
Grupul de lucru a considerat ca fiind relevante în această fază a procesului de raționalizare și următoarele criterii complementare: situația sediului, sub aspectul regimului juridic (proprietate, administrare, închiriere) și funcțional (adecvat nevoilor instanței/parchetului); circumscripția teritorială și posibilitățile de extindere a instanței/parchetului; populația deservită și infrastructura; cheltuielile de întreținere înregistrate în anul 2009; gradul de ocupare a posturilor de judecător/procuror și dificultățile de asigurare a resurselor umane necesare; domiciliul personalului; stabilitatea personalului; propunerile ordonatorilor de credite.
Având în vedere criteriile stabilite, grupul de lucru a realizat pe baza analizei la fața locului pentru fiecare instanță și parchet vizate fișele de analiză, care cuprind atât propuneri cât și concluzii și a solicitat președinților tribunalelor și curților de apel, prim procurorilor și procurorilor generali puncte de vedere cu privire la modalitatea de reorganizare adecvată.
În fundamentarea propunerilor au fost avute în vedere, în final, următoarele argumente pentru desființarea unui număr de 15 instanțe și parchete care funcționează efectiv, respectiv: volumul redus de activitate în întreaga perioadă de referință; încărcătura/post de judecător/procuror aflată sub media națională, în întregul interval de timp analizat în raport cu schema de personal stabilită; fluctuația accentuată a resurselor umane la respectivele instanțe/parchete și dificultățile de ocupare a posturilor de judecător/procuror; dificultățile inerente de gestionare a incidentelor procedurale (specifice instanțelor judecătorești, respectiv: abținere, recuzare, etc.); imposibilitatea reală de desfășurare a activității într-un mediu stimulativ, specific instanțelor/parchetelor cu un număr sporit de judecători/procurori; circumscripții teritoriale restrânse sub raportul populației deservite.
