Guvernul a aprobat, în ședința de marți, Ordonanța de Urgență privind modificarea Legii audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, principala noutate adusă de proiect fiind corelarea legislației românești cu cea europeană în privința digitalizării. „Este un act foarte important care a fost făcut de Ministerul Culturii și Cultelor în colaborare cu Consiliul Național al Audiovizualului și respectă Directiva privind serviciile media audiovizuale a Comisiei Europene”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii și Cultelor.
El a precizat că Ordonanța de Urgență asigură un cadru important pentru trecerea la digitalizare. „Licențele și frecvențele vor fi date acum de CNA”, a spus Iorgulescu.
Ordonanța de Urgență aprobată marți de Guvern va trebui să urmeze calea tuturor actelor normative emise de Executiv, respectiv va trebui aprobată printr-o Lege, dată de Parlament, a declarat pentru MEDIAFAX Demeter Andras, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor.
Potrivit notei de fundamentare a OUG, acest act normativ are ca scop principal modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 pentru transpunerea prevederilor formulate de noua „Directivă a serviciilor media audiovizuale”, adoptată de Parlamentul European în 29 noiembrie 2007.
Față de actuala Lege a audiovizualului, actul normativ aprobat de Guvern aduce o serie de noutăți. Astfel, Ordonanța adoptată de Guvern relaxează prevederile privind publicitatea. Publicitatea va putea fi inserată în timpul programelor, cu condiția să nu fie afectată „integritatea programelor, durata și natura acestora și dacă nu sunt afectate drepturile titularilor de drepturi”. SRTv poate insera spoturi publicitare sau de teleshopping numai între programe.
Transmisia filmelor realizate pentru televiziune, a operelor cinematografice și a programelor de știri poate fi întreruptă de publicitate televizată și/ sau de spoturi de teleshopping o singură dată pe o durată programată de cel puțin 30 de minute, față de 45 de minute, cum prevede actuala legislație. De la această prevedere sunt exceptate foiletoanele, serialele și documentarele.
Transmisia programelor pentru copii poate fi întreruptă de publicitate televizată și/ sau de teleshopping o singură dată în timpul unei durate programate 30 de minute.
În plus, televiziunile vor rezerva operelor europene create de producători independenți cel puțin 10% din timpul lor de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping. Proporția de spoturi publicitare televizate si spoturi de teleshopping dintr-un interval de 1 oră nu poate depăși 20%.
Totodată, poziționarea de produse este permisă: în operele cinematografice, filmele și serialele realizate pentru prezentarea lor în cadrul unor servicii media audiovizuale, programele de sport si de divertisment. Acest lucru nu se aplică în cazul programelor pentru copii. De asemenea, nu este permisă plasarea produselor pe bază de tutun sau țigări sau pentru întreprinderi al căror obiect de activitate principal îl constituie fabricarea sau vânzarea de țigări, precum și a produselor sau tratamentelor medicale disponibile numai pe bază de prescripție medicală.
Actul normativ prevede și faptul că, pe lângă persoanele juridice de drept public sau privat, pot înființa radiouri și televiziuni și fundațiile sau asociațiile fără scop patrimonial, recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum și persoanele fizice autorizate conform legii.
O altă mare noutate prevăzută de OUG este aceea că furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a asigura „accesul simplu, direct și permanent al publicului la «bilanțul financiar-contabil, precum și la contul de profit și pierderi»”. Proiectul nu precizează suportul pe care companiile trebuie să-și publice situația financiară.
Licența audiovizuală, analogică sau digitală, se eliberează fie în baza unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice tip de rețele de comunicații electronice.
În OUG se spune că licențele naționale se vor acorda pentru televiziunile care au o acoperire de 70% din populația recenzată a țării, față de 60% în prezent, și pentru radiourile care au o acoperire de 60% din aceeași populație. Licențele vor fi prelungite din nouă în nouă ani, la fel ca și în prezent.
În plus, Ordonanța prevede și faptul că, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a OUG, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Culturii și Cultelor, Consiliul Național al Audiovizualului și Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației vor elabora strategia de tranziție de la analogic la digital, care se va aproba prin hotărâre a Guvernului. În perioada de tranziție de la emisia analogică la cea digitală, Consiliul Național al Audiovizualului va putea să acorde, în situații justificate și pentru perioade limitate, licențe audiovizuale digitale pentru proiecte pilot.
Totodată, OUG prevede că toți operatorii de cablu au obligația să includă în ofertele lor posturile Societății Române de Televiziune destinate publicului din România, precum și alte servicii de programe, libere la retransmisie și fără condiționări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privați, aflați sub jurisdicția României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin rețeaua respectivă.
În plus, cabliștii trebuie să difuzeze și serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri internaționale la care România este parte. În prezent, toți operatorii de cablu din România trebuie să retransmită obligatoriu postul TV5, potrivit unei modificări aduse la Legea audiovizualului 504 din 2002 și publicată în Monitorul Oficial. Potrivit Legii 364 din 28 decembrie 2007, care a modificat Legea audiovizualului nr. 504 din 2002, „distribuitorii de programe televizate, indiferent de modalitatea de transmisiune, trebuie să includă în mod obligatoriu în grila de programe și să difuzeze la momentul transmiterii și în integralitatea lor programele televizate finanțate din fonduri publice ori cele stabilite prin angajamente internaționale”. Singurul post pentru care există un astfel de acord interguvernamental este TV5.
Criteriul de departajare, pentru radiodifuzorii privați, va fi ordinea descrescătoare a indicelui anual de audiență.
Legea audiovizualului nr. 504 din 2002 a fost modificată ultima dată în 28 decembrie 2007, când toți operatorii de cablu din România au fost obligață să retransmită, începând din acest an, postul TV5, în caz contrar, Consiliul Național al Audiovizualului putând să le retragă licența de difuzare. Potrivit Legii 364 din 28 decembrie 2007, care modifică Legea audiovizualului, TV5 a intrat în „must carry”, alături de posturi finanțate de stat, precum TVR.
Parlamentul European a adoptat, la sfârșitul lui 2007, Audiovisual Media Services Directive – Directiva privind serviciile media audiovizuale. Noile prevederi legislative, reunite în cadrul Directivei, le actualizează pe cele incluse în cadrul Directivei Televiziunea Fără Frontiere, adoptată în 1997, pentru a lua în calcul dezvoltarea tehnologiilor audiovizuale și de publicitate. Ele se vor aplica și „serviciilor de tip TV”, cum ar fi programele TV transmise prin streamuri online, dar nu și site-urilor private.
Potrivit noilor reglementări aprobate de Parlamentul European, pauzele publicitare vor fi autorizate la fiecare 30 minute în timpul filmelor TV, operelor cinematografice și al programelor de știri. În programele pentru copii, pauzele comerciale nu sunt permise decât dacă durata emisiunii este mai mare de 30 de minute. Documentul nu prevede reguli de inserare a publicității în programe precum serialele. În plus, directiva prevede că durata maximă alocată într-o oră programelor comerciale nu trebuie să depășească 12 minute.
Audiovisual Media Services Directive cere statelor membre ale UE și Comisiei Europene să încurajeze providerii de servicii media să dezvolte coduri de conduită privind publicitatea pentru copii, pentru a se putea evita spoturile publicitare care îi pot afecta pe aceștia, cum ar fi cele pentru alimentele nesănătoase.
România ar trebui să încheie procesul de digitalizare până în 2012, potrivit reglementărilor europene.
