Ordonanța de urgență privind majorarea redevențelor la minereuri feroase și neferoase, aur, platină și argint transportul și tranzitul petrolului a fost lecturată de Guvern la finele anului trecut, dar nu și publicată în Monitorul Oficial, urmând să fie din nou prezentată în ședință de guvern.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, vineri, că actul normativ nu a fost trimis la Monitor din „motive administrative” și nu a produs astfel efecte juridice, iar actualul Executiv, pentru a evita neclarități, a decis ca documentul să fie reintrodus în circuitul de avizare și semnat de noii miniștri, urmând să fie din nou prezentat Cabinetului.
Surse oficiale au declarat agenției MEDIAFAX că ordonanța nu a fost semnată de premierul de atunci, Emil Boc.
La finalul anului trecut, Guvernul a a anunțat că a decis prin ordonanță de urgență, dublarea redevenței pentru aur, platină și argint, de la 4% la 8% din valoarea producției, și majorarea redevenței de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele și apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităților locale.
Actul normativ prevede creșterea redevențelor la 6% pentru producția de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre prețioase și semiprețioase, dar și pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice și la 8% din valoarea producției pentru minereuri de metale nobile.
Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul și metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu și platina).
Redevența minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabilește la sursă, în echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plății, se arată în ordonanță.
În același timp, redevențele pentru veniturile brute realizate din transportul și tranzitul petrolului vor crește de la 10 la 15%, iar cele pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%.
Pentru substanțe nemetalifere, roci magnetice, calcar industrial, dolomită, gresie, argilă, marnă, nisip, piatră ponce, cretă, redevența va reprezenta echivalentul în lei a 0,80 euro pe unitatea de producție minieră, iar pentru bazalt ornamental, marmură, travertin va fi aplicată o redevență echivalentă în lei a 3,50 euro pe unitatea de producție.
Pentru săruri haloide, redevența va reprezenta echivalentul în lei a 1 euro pe unitatea de producție.
O cotă de 20% din taxe percepute titularilor de licențe pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrul.
În nota de fundamentare a actului normativ se arăta că pentru intervalul următorilor patru ani se poate stima o creștere a veniturilor bugetare provenite din redevențe miniere/petroliere de aproximativ 1,1 miliarde lei.
„Calculele detaliate, sigure, privind fundamentarea creșterilor bugetare estimate nu pot fi realizate la momentul aprobării acestui proiect”, se mai arăta însă în document.
Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roșia Montană, județul Alba, și este concesionat în vederea exploatării companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roșia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participație la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deține 19,31% din titluri. În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan.
Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX la finele lunii octombrie releva că Executivul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participație la Roșia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creșterea redevenței și împărțirea controlului cu statul și condiționând suplimentarea numărului de acțiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.
Cele două părți au discutat trei scenarii, respectiv menținerea redevenței la 4% și a cotei statului la 19,3%, menținerea redevenței la 4% și majorarea cotei statului la 25% și creșterea redevenței la 8%, dublu față de nivelul actual, cu menținerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susținut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenței, nu este acceptabil, având în vedere „impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere și riscul de nefinanțabilitate”, în consecință investitorii fiind dispuși doar să crească participația statului în proiect „în limite rezonabile”.
Contactat atunci de MEDIAFAX, directorul general al RMGC, Dragoș Tănase, a declarat: „În ciuda eventualelor păreri contrare, România obține deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roșia Montană. Suntem însă întotdeauna deschiși să discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentanții guvernului și intenția noastră este să dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care România sa fie mândră. În această etapă nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discuțiile curente cu guvernul. Ceea ce pot să spun, ca român, este că suntem foarte bucuroși să aducem beneficii maxime tuturor părților interesate, inclusiv oamenilor din Roșia Montană, care au mare nevoie de locurile de muncă pe care proiectul le va aduce”.
În luna august, Ministerul Finanțelor a prezentat public un proiect de ordonanță privind creșterea redevenței pentru aur, platină și argint de la 4% la doar 6% din valoarea producției, act normativ neaprobat de Guvern.
Proiectul de ordonanță a fost elaborat după ce președintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susținător al începerii exploatării miniere de la Roșia Montană, a afirmat că proiectul de la Roșia Montană „trebuie făcut”, dar cu condiția să fie „renegociată partajarea beneficiilor”.
Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menționând însă că statul are și alte pârghii, deoarece „redevența este în lege, nu în contract
