Aliniate precum nemuritorii soldați de teracotă care păzesc mormintele împăraților Chinei, mii de plăntuțe cu diverse forme și culori ți se înșiruie sub priviri, învăluindu-te din toate părțile. Fiecare din ele ascunde un secret anume, pe care îl știe doar cel care le este mamă și tată, Vasile Mătrășoaia, un cunoscut legumicultor din Bursuceni, care le vorbește precum copiilor săi, dialogând cu ele zi de zi, aflându-le nevoile și descoperindu-le secretele, pe măsură ce se dezvoltă și i se înfățișează în toată splendoarea lor.
Înconjurat din toate părțile de răsadurile pe care le pregătește pentru un nou sezon agricol, Mătrășoaia pare a fi un uriaș care a ajuns într-o lume liliputană, unde trebuie să fie atent la orice mișcare pentru a nu distruge acel univers verde din care a făcut o pasiune fără de care viața nu mai are rost.
Dar Gulliver din Bursuceni se mișcă iute de colo-colo, sărind peste zeci de plante deodată, trecând când la un lot de roșii cu frunzulițe pufoase, când la un câmp imens de ardei de un verde crud sau la unul de busuioc roșu ca focul, care îți răspândește în gură arome de scorțișoară ori de cuișoare.
„Aici, oricâtă treabă aș avea, plantele îmi dau o forță de a merg ca tunul. Am 62 de ani, dar nu mă dau pe unul de 20 de ani”, rostește cu multă convingere Vasile Mătrășoaia, care a înființat în propria gospodărie o adevărată stațiune experimentală, în care produce ecologic mii de răsaduri de legume, plante aromatice și medicinale, atât din soiuri tradiționale, a căror urmă s-a pierdut demult prin alte zone din țară, cât și din soiuri pe care s-a zbătut să le obțină din alte țări ori care i-au fost trimise de mari producători de semințe din lume, care au auzit de faima sa de legumicultor.
Roșiile tradiționale românești, printre cele mai bune din lume
Cei care știu câtă muncă este să îngrijești 10 fire de roșii își vor da seama cu siguranță ce înseamnă să te ocupi nu de 100 de fire, ci de 104 sortimente de roșii, din care 70 sunt atent selecționate din cele mai bune soiuri românești, fiindu-i trimise special de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă de la Buzău, pentru a le cultiva și a le introduce în producție.
„Urmăresc în special care soiuri nu necesită să fie copilite de oameni, pentru că am constatat că foarte mulți nu știu tehnica de copilire. Până acum am selectat 10 soiuri românești care nu necesită copilire”, a explicat Mătrășoaia, care le-a dat lecții de copilit, inclusiv cu ochii închiși, unor specialiști agronomi veniți să îl cunoască și să îi vadă rezultatele muncii.
Printre roșiile plantate de Vasile Mătrășoaia se numără cele din soiul gigant, care la maturitate pot atinge 1,5-2 kilograme bucata, dar și alte roșii mai puțin uzuale, cum ar fi cele galbene, tigrate sau negre, ori, mai nou, roșiile banană, roșiile sidefate și roșiile trufă, adevărate rarități, puțin cunoscute prin lume.
Dacă pe unele le cultivă din curiozitate, pentru a face paradă cu ele, precum curiozitățile de la circ, pe altele, în special cele românești, le recomandă pentru calitățile lor extraordinare, pentru consum în stare proaspătă sau conservate.
Ardeiul negru, uimitorul Cornul caprei și cel mai iute ardei din lume
În imensa seră amenajată în spatele casei, legumicultorul din Bursuceni ascunde adevărate comori genetice, pe care le îngrijește cu gesturi blânde. Mâinile uriașe, bătătorite de muncă, străbătute de ravene săpate în pielea argăsită, în care se strecoară pământul pe care îl muncește cu neîncetare, cuprind plăntuțele firave cu o gingășie nebănuită, cu gesturi ocrotitoare, la fel cum face o cloșcă cu puii săi.
Cu o îndemânare exersată extrage rapid câteva micuțe plante din care, în vară, vor rodi ardei grași, care vor ajunge chiar și la un kilogram unul singur, în vreme ce din altele, pe care le deosebește doar el, vor crește ciorchini de ardei iuți ca focul.
Are făcute răsaduri din aproape 100 de sortimente de ardei, unii produși din semințe tradiționale românești, alții din soiuri străine, precum ardeiul negru, care, pus în glastră, ca o floare, rodește doi ani la rând.
„Am plantat 60 de soiuri de ardei iuți românești. Inclusiv cel mai iute ardei din lume îl cultiv tot eu. Am și ardei iute mov, ardei iute portocaliu, ardei grași negri, ardei grași tip ciocolată, dar și ceva de spectacol – ardei iuți etajați – cresc la doi metri și fac etaje de cultură, portocalii și roșii”, spune Vasile Mătrășoaia, pentru care micuțele plante sunt cea mai de preț comoară.
Pensia i-ar permite să trăiască liniștit fără a face nimic, dar atunci viața nu ar mai avea nici un farmec.
„Am soiuri de ardei selectate din cele mai bune 1.000 de soiuri din lume. Uite, ăsta e un soi de ardei capia de acum 80 de ani, pe care l-am primit de la Stațiunea de la Buzău, de la dr. ing. Costel Vânătoru, care l-a scos la iveală după 70 de ani în care nu a mai fost cultivat. Este un soi care nu se moaie la murat, rămâne crocant. Asta e ceva extraordinar”, spune entuziasmat Gulliverul din Bursuceni, ținând în palma făcută căuș o plantă de abia câțiva centimetri.
Castraveți pentru diabetici și vinete albe, roșii ori tigrate
La fel ca un magician care scoate din joben iepurași, porumbei ori alte lucruri surprinzătoare, la fel și Mătrășoaia scoate dintre rândurile de răsaduri câte o minunăție de plantă.
Printre acestea se numără castravetele amar, util în tratarea diabetului, castravetele alb – pentru cosmetică, castravetele țepos – pentru piatră la rinichi ori castravetele maro – un adevărat burete vegetal, ce poate fi utilizat la filtrarea apei. Lor li se adaugă dovlecelul din care tai, pentru consum, și care se regenerează.
Tot anul acesta, pentru prima dată, are în teste 40 de soiuri de vinete. Opt soiuri, pe care le știe bine deja, le are pregătite pentru cultură.
„Remarcabile sunt vinetele tigrate, vinetele Israel, liniile H1, H2 și H3, de la Buzău. Mai am nouă tipuri de castraveți – Triumf românesc, soiuri hibride, de la Sigenta, de la Enza Zaden, din Olanda, și de la ZKI – Institutul de Cercetare Legumicolă din Ungaria. În tot ceea ce fac am căutat să selectez soiurile cele mai productive, pentru ca omul să nu lucreze în zadar. Așa am procedat pentru toate produsele, inclusiv țelină, pătrunjel și sfeclă roșie. După atâția ani de cercetare, am obținut o sămânță de sfeclă roșie extraordinară, perfect rotundă, cu un gust desăvârșit, fără pic de inele albe prin ea. Cele care au inele albe în ele nu se pretează la mâncare”, a adăugat Mătrășoaia.
Printre surprizele pe care le pregătește anul acesta se mai numără un castravete pentru salată care se transformă treptat în pepene galben, cu o greutate de 2-3 kg, dar și
vinete roșii de la Buzău.
Schimbările climatice, un pericol pentru agricultură
Din experiența sa, acumulată în timp, au venit să învețe nu doar agronomi din țară, ci și de peste hotare.
„Au venit niște nemți și se mirau că plantele păreau mai galbene, că nu aveau destulă apă. La ei, le udă zi de zi, continuu, să fie mereu verzi. Nu e bine, planta trebuie să se lupte pentru apă, să își formeze rădăcinile. De udat le uzi mai mult când intră pe rod, atunci au nevoie mai mare”, spune legumicultorul sucevean, care privește cu îngrijorare spre viitorul agriculturii din țară.
„Cu clima pe care o avem noi de câțiva ani încoace, e cam problematic cu agricultura – noaptea frig, ziua cald. E ca în Sahara. Nu merge, asta e stres pentru plante. În solarii mai poți controla tu aceste fenomene. Când e prea cald umbresc solarul, îl acopăr cu pământ negru, să opresc căldură, că altfel arde tot”, explică el.
Probleme sunt și de la lipsa forței de muncă. Baza sa este acum în nevastă, care vinde produsele muncii lor la Piața Mare din Suceava, și-n feciorul ce-i este mâna dreaptă, dar muncitorii de care ar mai avea nevoie se găsesc tot mai greu.
„Tineretul e plecat din țară, cei care au rămas, bătrânii, fac legumicultura după cum știau ei pe vremuri, numai că și condițiile climatice s-au schimbat. Unele soiuri de plante, vechi, nu se mai acomodează la clima actuală, solul este infectat cu fel de fel de minuni, de la îngrășăminte chimice, pentru că nimeni nu mai ține animale”, spune Mătrășoaia, care, pentru a produce ecologic, are o fermă cu peste 50 de capete de vite, al căror bălegar îl adună, îl usucă și-l răspândește în solarii, pentru a îngrășa pământul.
Sănătate din plante
Pasionat de tot ce poate fi cultivat, în general, nu doar de legume, Mătrășoaia a adunat sub aripa sa protectoare peste 40 de plante medicinale, al cărui rost îl știe, chiar de vin de peste mări și țări, din Tibet, Peru sau munții Bulgariei.
Printre acestea se numără Maringa – arborele vieții, viagra bulgară – Mursalski chai, lophanthus anisatus, melissa, cocineea – doctorul casei, precum și 16 tipuri de busuioc – busuioc de Buzău, Verta de Bacău, busuioc cu aromă de lămâie, o încrucișare între busuiocul românesc și cel thailandez, dar și busuioc cu gust de scorțișoară ori cu aromă de cuișoare.
Țăranul căutat de specialiști de pe trei continente
Vasile Mătrășoaia e un om simplu, de la țară, care a muncit toată viața din greu, fără a avea concedii în străinătate, fără bunuri scumpe ori fandoseli moderne. Un țăran precum Moromete, doar că din Bursuceni, comuna Verești, dar a cărui pasiune pentru legumicultură l-a făcut să fie căutat de specialiști din toată țara și chiar de reprezentanții unor mari companii de profil, de pe trei continente.
„Îmi place să fac experimente. Eu și cu directorul Stațiunii de Cercetări în Legumicultură de la Buzău, Costel Vânătoru, pentru asta trăim, nu pentru altceva. Și la 2 dimineața dacă îi dau telefon, îmi răspunde. Ăștia care nu știu carte nu stau de vorbă cu mine, cei cu carte, da. Vorbesc cu academicianul Ion V. Pop, un om extraordinar, de nota 10, doamna Croitoru, de la Holland Farming, Ani Tudor, de la Kesas, sunt personalități care au lucrat în agricultură și cu care mă consult mereu. Cum prind oleacă de timp, noaptea, studiez. Internet nu știu, dar mai bine așa, că altfel jar mâncam”, spune el, cu acel zâmbet blajin, al omului trecut prin viață, care știe să se întindă cât îl ține plapuma, dar nici că se lasă călcat pe bătături.
„Anul acesta, o companie din Antalya mi-a trimis spre testare 11 sortimente de roșii, să vadă cum merg roșiile lor în zona noastră. Alte semințe mi-au trimis cei de la Bakker din Olanda, cei de la Syngenta, care sunt activi peste tot în lume, și mulți alții. Au auzit că fac legumicultură puternică, dar practica se îmbină cu știința, unde nu știu, cer expertiza unor specialiști, academicieni. Cei de la Hazera – o companie din Israel, când au venit la mine, au spus că de ar avea ei pământul nostru, l-ar lucra cu lingura. Noi ne batem joc de el, stă nefolosit”, spune Mătrășoaia.
Pentru cei care-l caută, mai ales din alte județe, mai simplu e să îl sune, la 0755 635 861.
Cu un gest larg, Mătrășoaia arată în jur, spre marea verde de răsaduri ce îl înconjoară.
„De acum începe spectacolul. Aici, la Bursuceni, este maternitatea, iar dincolo, la Dumbrăveni, la solariile din câmp, urmează viața și moartea”, decretează solemn.
Vasile Mătrășoaia e un om simplu, de la țară
