Grupurile de firme românești totalizau 5.689 în 2012, multinaționalele erau de circa 6 ori mai multe



Numărul grupurilor de firme românești a fost în 2012 de 5.689, în timp ce cele de multinaționale erau de aproape șase ori mai multe, respectiv 31.718, din care majoritatea controlate din străinătate, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), informează Mediafax.”În România, în anul 2012, au fost identificate 37.407 grupuri de întreprinderi, din care 5.689 de grupuri rezidente și 31.718 de grupuri de întreprinderi multinaționale (102 controlate din interior, respectiv 31.616 controlate din străinătate)”, se arată într-un comunicat al INS.Majoritatea grupurilor de întreprinderi rezidente sunt constituite din două sau trei întreprinderi.În anul 2012, 15% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi. Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România își desfășoară activitatea în comerț, industria prelucrătoare sau construcții.Totodată, cel mai mare procent de grupuri de întreprinderi au fost identificate în secțiunea comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (28%), industria prelucrătoare (14%) și construcții (11%).



Recomandări

Cele mai performante firme sucevene vor fi premiate de Camere de Comerț și Industrie în cadrul Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor Bucovina

Cele mai performante firme sucevene vor fi premiate de Camere de Comerț și Industrie în cadrul Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor Bucovina
Cele mai performante firme sucevene vor fi premiate de Camere de Comerț și Industrie în cadrul Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor Bucovina

Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României

Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României
Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României

Ioan Balan consideră că mai multe prevederi de modificare a Legii camerelor de comerț au „un vădit caracter de neconstituționalitate”