Grupa sangvină influențează în mod direct riscul de apariție a unor tipuri de cancer, a problemelor de fertilitate și a ulcerului stomacal, dar și a altor maladii, precum holera și malaria, potrivit unui studiu recent, publicat în revista The Lancet, relatează dailymail.co.uk.
Timp de foarte mulți ani, teoria potrivit căreia grupele sangvine ar avea și o altă relevanță din punct de vedere medical în afara transfuziilor de sânge a fost respinsă categoric de către oamenii de știință.
Această teorie nu a fost privită cu mai multă încredere nici după apariția „dietei pe baza grupei sangvine” – un regim preferat de multe staruri din showbiz, potrivit căruia grupa sangvină determină într-un mod hotărâtor felul în care organismul unei persoane metabolizează anumite alimente.
Însă tot mai multe studii recente au dezvăluit mecanismele prin care grupele sangvine le fac pe anumite persoane să devină mai vulnerabile în fața unor boli sau chiar să le protejeze de ele.
Cel mai recent studiu despre grupele sangvine a relevat faptul că persoanele care au grupa sangvină O prezintă un risc de infarct mult mai scăzut.
Cercetătorii de la Pennsylvania University din Statele Unite ale Americii au făcut această descoperire în cadrul unor cercetări medicale efectuate pe un eșantion de peste 20.000 de persoane. Potrivit acestui studiu, cele mai multe dintre persoanele care prezintă o anumită genă, numită Adamts7, prezintă un risc semnificativ de a suferi un infarct. Însă, în cazul persoanelor care au grupa sangvină O și care au gena Adamts7, acest risc este foarte scăzut.
Medicul Muredach Reilly, coordonatorul acestui studiu, consideră că această descoperire ar putea fi folosită pentru punerea la punct a unor noi terapii și medicamente care se adresează persoanelor expuse riscului de infarct. Astfel de medicamente ar putea „mima” efectele benefice ale grupului de gene asociate cu grupa sangvină O.
Doar 40% dintre britanici știu care este grupa lor sangvină, potrivit National Blood Service. Însă, în viitor, acest procent va crește cu siguranță, deoarece oamenii vor dori să afle ce grupă sangvină au și vor înțelege mai bine implicațiile acesteia asupra stării lor de sănătate.
Grupa sangvină este determinată de genele moștenite de la părinți.
Fiecare grupă acționează în felul ei pentru a asigura apărarea organismului
În urma mileniilor de evoluție, grupele sangvine umane s-au despărțit în patru tipuri: A, B, AB și O – aproximativ 44% dintre britanici au grupa O, 42% au grupa A, 10% au grupa B și 4% au grupa AB.
Cei care diferențiază o grupă sangvină de o alta sunt antigenii (elemente ale sistemului imunitar de apărare) de pe suprafața celulelor roșii. Fiecare grupă sangvină acționează în felul ei pentru a asigura o anumită apărare a organismului în fața bolilor mortale.
Însă fiecare are, la rândul ei, propriile slăbiciuni. Astfel, persoanele cu grupa sangvină O prezintă cel mai mic risc de a muri de malarie, comparativ cu persoanele care au celelalte grupe sangvine. Însă aceleași persoane sunt mai vulnerabile în fața holerei și a ulcerelor stomacale cauzate de virusuri și bacterii.
Vreme îndelungată, studiile referitoare la grupele sangvine au fost discreditate din cauza naziștilor.
Otto Reche, un profesor german nazist de „științe rasiale”, susținea în anii ’30 că arienii puri au cu toții grupa sangvină A.
Principala grupă sangvină „inamică” era, în opinia lui, grupa sangvină B. El s-a folosit de această teorie pentru a identifica rasele „inferioare”, care au fost persecutate în timpul regimului hitlerist.
Deși astfel de afirmații sunt considerate în prezent complet absurde din punct de vedere științific, în Japonia zilelor noastre se practică încă o anumită discriminare pe baza grupelor sangvine. În anii ’20, cercetătorii niponi au afirmat că grupele sangvine reprezintă motivul pentru care oamenii au personalități diferite.
Această teorie a căpătat apoi atât de mult teren, încât în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial armata imperială japoneză a alcătuit batalioane de luptă pe baza grupelor sangvine ale soldaților.
Ideea a reapărut în anii ’70 și o serie de bestseller-uri japoneze au contribuit la apariția teoriei potrivit căreia persoanele cu grupa sangvină A sunt emotive, dar neliniștite, cele cu grupa B sunt expansive, dar concentrate, cele cu grupa O sunt sociabile, dar încăpățânate, iar cele cu grupa AB sunt pasionate de artă, dar și imprevizibile.
Această teorie are și multe părți negative. Bura-hara (discriminările pe baza grupei sangvine) reprezintă un fapt comun în Japonia. Directorii multor companii se interesează de grupele sangvine ale candidaților pentru o funcție înainte de a-și alege viitorii angajați și colaboratori.
Copiii din anumite grădinițe sunt și ei împărțiți în grupe în funcție de grupa sangvină. Agențiile matrimoniale oferă clienților lor teste de compatibilitate tot în funcție de grupa sangvină.
Pacienții cu grupa O prezintă un risc mai mare de a suferi de ulcere digestive
Cu toate acestea, există suficiente dovezi științifice în spatele teoriei potrivit căreia grupele sangvine dețin secretul în privința „succesului” împotriva unor boli mortale.
În anii ’50, mai mulți cercetători de la patru clinici din Londra au descoperit că riscul de a dezvolta cancer gastric era mult mai mare pentru pacienții cu grupa sanguină A, comparativ cu pacienții cu grupa O. Însă pacienții cu grupa O prezintă un risc mai mare de a suferi de ulcere digestive.
În luna februarie, aceste teorii au fost confirmate de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia, care au monitorizat peste un milion de persoane pe parcursul unei perioade de 35 de ani.
Medicul Gustaf Edgren, coordonatorul studiului, a declarat că grupa sangvină A reprezintă un factor de risc în ceea ce privește apariția cancerului gastric la fel de mare ca și fumatul, consumul de alcool și consumul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.
Persoanele cu grupa O sunt mai vulnerabile la o bacterie – Helicobacter pylori – care provoacă ulcerele digestive.
Grupa sangvină a unei femei influențează șansele acesteia de a rămâne însărcinată
În octombrie 2010, cercetătorii americani au demonstrat că grupa sangvină a unei femei influențează șansele acesteia de a rămâne însărcinată.
Un studiu realizat pe un eșantion de 560 de femei care urmau tratamente de fertilitate a scos în evidență faptul că pacientele cu grupa O prezintă un risc de două ori mai mare de a avea un număr mai mic de ovule viabile, dar și o calitate mai scăzută a ovulelor, acest aspect afectându-le serios șansele de a rămâne însărcinate. Femeile cu grupa A par să fie mai bine protejate în fața riscului de scădere dramatică a numărului de ovule viabile, odată cu înaintarea în vârstă.
Edward Nejat, de la Albert Einstein College din New York, coordonatorul studiului, a declarat că misterul care stă în spatele acestei legături dintre grupa sangvină și „rezerva” de ovule nu a fost deocamdată elucidat.
Grupele sangvine au fost asociate și cu alte tulburări de reproducere. În luna ianuarie, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard a evidențiat faptul că femeile cu grupele AB și B prezintă un risc crescut de a dezvolta un cancer ovarian.
Există și anumite îngrijorări ale specialiștilor în legătură cu posibilitatea ca grupa AB să fie vinovată de dublarea sau chiar triplarea riscului pentru femeile însărcinate de a suferi de o maladie sangvină ce are potențialul de a deveni letală, denumită preeclampsie.
Această descoperire ar putea fi utilizată în viitor pentru a le identifica pe acele femei expuse celor mai mari riscuri.
Grupele sangvine AB și B prezintă un risc mult mai mare de a suferi de cancer pancreatic
Autorii altor studii au descoperit că persoanele cu grupele sangvine AB și B prezintă un risc mult mai mare de a suferi de cancer pancreatic.
Persoanele cu grupa O sunt cel mai puțin expuse în fața riscului de a se îmbolnăvi de cancer, însă ele sunt mai vulnerabile în fața norovirusurilor, acele virusuri care pot cauza infecții ale stomacului cu caracter letal, prin vărsături și diaree cronice.
În plus, bărbații cu grupa O sunt predispuși la îngrășare, afirmă cercetătorii danezi.
Savanții danezi au descoperit că bărbații cu grupa O care sunt expuși în mod constant agenților poluanți la locul de muncă se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de obezitate, comparativ cu bărbații care au celelalte grupe sangvine.
Autorii studiului, medici de la Bispebjerg University Hospital din Copenhaga, sunt de părere că poluarea declanșează o reacție inflamatorie cronică în organismul acestor bărbați, care îi face să devină supraponderali sau obezi.
În Marea Britanie, unul dintre cei mai renumiți susținători ai terapiilor bazate pe grupele sangvine nu este un om de știință, ci cântăreața Cheryl Cole. Atât ea, cât și actrița Elizabeth Hurley, sunt adepte ale „dietei pe baza grupei sangvine”. Pentru a slăbi, persoanelor cu grupa A li se recomandă o dietă vegetariană, în timp ce persoanelor cu grupa O li se spune să mănânce carne și să se abțină de la produsele lactate și de la cereale.
Entuziasmul celor două vedete britanice nu este însă împărtășit de reprezentanții British Dietetic Association.
„Renunțarea la o anumită grupă de alimente nu reprezintă niciodată o idee bună. Acest tip de dietă poate conduce la apariția unor carențe importante, precum cea de calciu”, a declarat un reprezentant al acestei asociații.
Între timp, experții în maladii infecțioase de la School of Biological Sciences din cadrul Universității din Edinburgh au descoperit că persoanele cu grupa sangvină O sunt mai rezistente la o maladie tropicală care ucide milioane de persoane în fiecare an – malaria.
