O nouă lovitură de ciocan s-a consemnat joi în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniș. Tribunalul Suceava a anulat Hotărârea de Consiliu Local Pojorâta Nr. 80 din 9 septembrie 2016 prin care s-a decis transferul către Consiliul Județean a suprafeței de 9 hectare de teren pe care este construită groapa de gunoi. Soluția judecătorilor suceveni nu este definitivă și poate fi atacată, dar dacă va rămâne bătută în cuie beneficiarul, recte Consiliul Județean Suceava, s-ar putea confrunta cu probleme serioase.
Este a doua oară când transferul acestei suprafețe de teren este anulat de instanțele de judecată. Prima dată o astfel de soluție a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în ianuarie 2016. În motivarea de atunci, magistrații au constatat că proiectul s-a realizat fără a se respecta condițiile legale deoarece populația din zonele aflate în vecinătatea viitorului depozit ecologic de deșeuri nu a fost consultată de către beneficiari.
Mai mult, oamenii din Valea Putnei și Mestecăniș au aflat abia după câțiva ani ce se petrece, și atunci ca urmare a unei emisiuni televizate.
În consecință, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei și Mestecăniș și a dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emis în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Județean Suceava.
Prin aceeași hotărâre judecătorească, magistrații clujeni au decis să acorde daune morale de 1 leu cetățenilor care au înaintat acțiunea. Este suma cerută de oameni, care au dorit astfel să demonstreze că nu banii îi interesează, ci dorința de a putea trăi într-un mediu curat.
Între timp, după anularea acestui transfer, la Valea Putnei au avut loc discuții și consultări ale populației, acțiuni la care a participat inclusiv președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur. Ulterior acestor discuții a fost adoptată Hotărârea de Consiliu Local nr. 80 din 9 septembrie 2016, desființată între timp de magistrații de la Tribunalul Suceava.
Groapa de gunoi de pe Mestecăniș, un adevărat măr otrăvit pentru autoritățile sucevene
Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a militat de la bun început pentru stoparea acestui proiect, spune că este pentru a doua oară când o instanță de judecată le dă dreptate oamenilor.
„Sunt conștient că beneficiarul, Consiliul Județean Suceava, poate fi pus în situația de a returna banii luați de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar și-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe niște nimicuri și nu au respectat legislația. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecție pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.
Bărbatul din Valea Putnei a arătat că problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniș sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoștința autorităților, care au preferat să le ignore.
Aristide Maxim nu a încetat nici un moment să creadă că dreptatea este de partea oamenilor din zonă. În plus, el a postat în permanență imagini de la groapa de gunoi și a arătat deficiențele unui proiect care reprezintă un adevărat măr otrăvit în mâna autorităților publice județene din Suceava.
Una din încălcările legislative constă în aceea că până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcțiile din pasul Mestecăniș sunt aproximativ 300 de metri, distanțe mai mici decât cele prevăzute în actele normative în vigoare.
Reprezentanții Consiliului Județean Suceava nu au putut fi contactați pentru a-și exprima un punct de vedere vizavi de ultimele evenimente legate de groapa de gunoi de pe Mestecăniș.
Există riscul de a returna către Uniunea Europeană circa 7 milioane de euro
În aceste condiții, asupra Consiliului Județean Suceava planează tot mai serios spectrul falimentului, asta dacă instituția va fi obligată să returneze către bugetul Uniunii Europene partea de finanțare pentru proiectul gropii de gunoi de pe Mestecăniș, construită la aproape 1.100 de metri altitudine. În discuție ar fi vorba de circa 7 milioane de euro, o sumă extrem de mare care nu ar putea fi acoperită din bugetul administrației județene.
Trebuie spus că riscul este și mai mare, iar dacă se va considera că proiectul nu este eligibil în totalitate, și asta pentru că s-a realizat la pachet cu groapa de gunoi de la Moara, și a mai cuprins ridicarea unor stații de sortare, plus închiderea gropilor mai vechi, Consiliul Județean Suceava ar putea fi obligat la plata colosalei sume de 51 de milioane de euro. Nu ar fi exclus ca un asemenea eșec să afecteze inclusiv relația României cu Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția de fonduri, prin demararea procedurilor de infringement. Aceasta este o procedură care odată declanșată poate costa România o amendă usturătoare, dar și alte repercusiuni.
