Grigore Vieru, apostolul idealului de reunire

Grigore Vieru a fost incontestabil un poet de un lirism aparte. Pe bună dreptate despre el se scrie că este în spirit eminescian și că poezia sa este de o valoare deosebită. Grigore Vieru a desfășurat pe timpul vieții o activitate intensă pentru triumful cauzei românești în Basarabia. El a avut credința în triumful unei cauze sfinte. Ce daruri mai prețioase ar fi putut face țării apostolul idealului de Reunire?
Într-o luare de cuvânt la tribuna din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, Grigore Vieru a spus: „Luptăm contra unui dușman comun, Rusia. Astăzi ne unește pe toți un scop comun, care este și scopul real al luptei noastre.” Aceste cuvinte au fost rostite în anul 1992, în ziua de 31 august, Ziua Limbii Române.
Nici după moarte, lui Grigore Vieru nu i se iartă faptul că este unul dintre cei mai mari lirici ai simțirii românești, alături de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu.
Dacă îi înțelegem pe unii dintre poeții din Basarabia că nu au pic de considerație pentru creația lui Grigore Vieru, îi schimb nu îi putem înțelege pe poeții din România care gândesc la fel, și aici este vorba și de un oarecare Valeriu Voncu, care, într-un articol din numărul 6 din 6 februarie 2015 al revistei „România literară”, vorbește despre poetul Liviu Damian cum că ar fi mai mare decât Grigore Vieru, aducând ca argument faptul că Liviu Damian este un poet mai profund.
Nici acum, după șapte ani de la decesul său, poetul Grigore Vieru nu este lăsat în pace și vor să-l îmbolnăvească și-n moarte, așa cum l-au îmbolnăvit și în viață.
Poetul sărbătorit la Academia de Științe a Republicii Moldova
În ziua de 17 februarie 2015, poetul Grigore Vieru a fost sărbătorit la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. În cadrul manifestării dedicate poetului a avut loc o conferință științifică consacrată comemorării a 80 de ani de la nașterea sa. Manifestarea dedicată sărbătoritului s-a desfășurat în sala mică a Academiei de Științe.
Înainte de începerea conferinței au avut loc depuneri de flori la bustul poetului din parcul Ștefan cel Mare și Sfânt din capitala Republicii Moldova. A fost oficiat un Te Deum în memoria poetului Grigore Vieru. A luat cuvântul acad. Mihai Cimpoi, care a evidențiat personalitatea și opera poetului. Au mai luat cuvântul eminescologul Theodor Codreanu, care a vorbit la rândul său despre valoarea poeziei lui Vieru. Soția poetului, doamna Raisa Vieru, în cuvinte emoționante, le-a vorbit celor prezenți despre soțul ei. Și-au mai exprimat gândurile despre poet profesoara Lina Codreanu, pr. prof. Mihail Milea din Buzău și scriitorul Mihail Sălcuțeanu, după care cei prezenți s-au deplasat la locul de desfășurare a manifestării.
Moderatorul acțiunii a fost dr. hab. Vasile Bahnaru, director al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, care a ținut să le spună celor prezenți că Grigore Vieru rămâne eternizat în poezia românească și că alfabetul limbii române în care a gândit poetul rămâne etern. Vicepreședintele Academiei, Ion Tighineanu, i-a salutat pe participanții la comemorarea poetului spunând „Grigore Vieru este mai mult decât un mare poet, este și un important reper național. El ne-a apropiat de izvoare și a răspândit ideea de Patrie. A fost o personalitate de o neînfrântă putere spirituală. Să-l stimăm, să-l căutăm pe marele Grigore Vieru.”
Criticul literar, eminescologul, academicianul Mihai Cimpoi, în luarea sa de cuvânt, a vorbit despre rapsodul și liricul Grigore Vieru, spunând: „Vieru este în sensul clasic și un tribun. Grigore Vieru s-a impus prin ludic și un deosebit discurs etic”, și amintind în încheiere: „Cearta dintre cei noi și Vieru cel vechi s-a dovedit o absurditate; în fond el e foarte «aproape» de postmodernism, în primul rând prin ludic, dar și prin discursul epic, folosirea jurnalistică a inventarului autobiografic.”
Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, acad. Valeriu Matei, a vorbit despre „Influențe eseniene și blagiene în lirica de început a lui Grigore Vieru”. Expunerea sa a fost de o înaltă ținută intelectuală, cu argumente și exemple din creația lui Blaga și a poetului rus Serghei Esenin.
Directorul Institutului de Filologie, Vasile Bahnaru, a vorbit despre aspectul lingvistic și stilistic din creația poetului și despre lexicul poeziei lui Grigore Vieru.
Eminescologul Theodor Codreanu a evidențiat dimensiunea operei lui Grigore Vieru, despre dimensiunea romantică a creației sale spunând că „Grigore Vieru se trage din trunchiul viguros al lui Mihai Eminescu.” Tot Theodor Codreanu a făcut o paralelă între creația eminesciană și cea a lui Vieru. În încheiere a spus că Grigore Vieru stă de vorbă cu toată lumea.
Dr. hab. Andrei Țurcanu a spus că Grigore Vieru este un poet complex, un poet prolific, un poet care vine din Mihai Eminescu și din limba română.
Academicianul Aurelian Dănilă, la rândul său, a amintit despre cum a trecut Grigore Vieru prin muzică, spunând că multe dintre poeziile lui Vieru au fost puse pe muzică de Doina și Ion Aldea Teodorovici.
Nina Corinschi a vorbit despre creația lui Vieru și despre lirismul ca esență poetică. Scriitorul Mihail Sălcuțeanu din Buzău, la rândul său, le-a spus celor prezenți că a avut bucuria de a-l cunoaște pe poet și de a fi în mai multe rânduri în preajma sa. Pr. prof. Mihail Milea din Buzău, în luarea sa de cuvânt, a ținut să evidențieze ce înseamnă Patria în creația lui Grigore Vieru, spunând: „Vieru n-a murit, este prezent aici, îl simt. Vieru există în versuri. Am venit să vă spun că Grigore Vieru este viu în lumea întreagă, în Patrie este Dumnezeu, iar în Patria lui Grigore Vieru ne regăsim cu toții.”
Soția poetului, Raisa Vieru, în luarea de cuvânt, a vorbit despre opera soțului ei și că ea este sigură că spiritul lui este cu noi și a mai adăugat că multe dintre cântecele creației sale sunt adevărate stări sufletești care ajung la sufletul fiecăruia. Lui îi plăcea să cânte „Floare micșunea” scrisă de el și cânta când avea ocazia. De menționat faptul că sărbătorirea lui Grigore Vieru este și dovada faptului că întreaga creație este darul lui dat limbii române.
Inedite despre Grigore Vieru
Ne aflăm în posesia unei fotografii descoperite după zece ani în arhiva prof. univ. dr. Vasile M. Demciuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Fotografia îl înfățișează pe poet alături de Stelian Gruia și Vasile M. Demciuc în anul 1995, la Putna, atunci când Grigore Vieru a venit să-l sărbătorească pe Mihai Eminescu. Pe o carte cu autograf, oferită lui Nae Simion Pleșca, găsim un autograf dat pe care-l redăm ca inedit: „Dragilor Lidia și Simion, De la Lidia și Simion – să-i apere Dumnezeu, să-i apere dragostea, să-i apere Dan și Sorin, să-i apere norul. Cu dragoste și credință în izbânda dreptății noastre, Grigore Vieru, 16 aprilie 2008.” Un alt autograf, dat lui Mihail Sălcuțeanu de la Buzău, pe o poezie a lui Grigore Vieru din Revista „Literatura și Arta” din 15 iunie 2008, găsim următoarele: „Ne-au văluit ca pe jivini, ne întorsesem ca creștini”.
Desigur că mulți sunt cei care au gânduri scrise de Grigore Vieru sau rânduri despre creația unor prozatori și poeți, și-i rugăm pe această cale să trimită ineditele pe adresele revistelor „Flacăra lui Adrian Păunescu” – adrianpăunescuro@yahoo.com și pe adresa revistei „Literatura și Arta” – literaturasiarta_md@yahoo.com.
MIHAI SULTANA VICOL