Parlamentarii votează majorarea salarială a profesorilor cu 50 la sută, pe care Guvernul o contestă „pentru că nu sunt bani”, ceilalți bugetari vor și ei creșteri de salariu similare, amenințând cu greve, totul pe fondul unei campanii electorale naționale și a unei crize economice mondiale. Povestea conflictului între bugetari și Guvern începe în 30 septembrie, când 254 de parlamentari votează în unanimitate legea pentru majorarea salariilor cadrelor didactice cu peste 50 la sută, se pare fără a ști de unde se vor acorda acești bani, mai importante fiind alegerile care se apropie și potențialul vot al profesorilor.
Votul deputaților i-a bucurat pe liderii sindicatelor din învățământ, dar i-a învrăjbit pe ceilalți bugetari. Primii care au ieșit la rampă au fost funcționarii publici. O parte din ei declanșează, joi, greva de avertisment, spunând că nu-i interesează dacă sunt sau nu fonduri pentru majorarea salariilor tuturor bugetarilor cu 50 la sută, dar dacă s-a luat o decizie politică în cazul profesorilor, vor și ei aceeași decizie politică.
Și cei din sănătate vor salarii mai mari, cu 50 sau chiar 60 la sută, amenințând pe lângă grevă, că pleacă în masă peste hotare, iar sistemul sanitar românesc va rămâne fără personal.
Dacă, inițial, liderul Sanitas, Marius Petcu, spunea că sanitarii „sunt în grafic în privința majorărilor salariale”, după o discuție cu membrii filialelor, s-a ajuns la concluzia că este necesară o creștere a salariilor și pentru personalul din domeniul sănătății.
România în haos
Și peste toate acestea, ministrul Finanțelor, Varujan Vosganian, vine și spune, după, nu înaintea votului din Parlament, că dacă s-ar onora cererile tuturor bugetarilor „am arunca România în haos”. Potrivit calculelor ministrului Economiei și Finanțelor, o creștere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7 la sută din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investițiilor din aceste sectoare.
La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu, spune, tot după votul din Parlament, că majorarea salariilor pentru toți bugetarii la nivelul solicitat ar necesita cheltuieli bugetare totale de 10 miliarde de euro, care ar putea fi acoperite doar prin aplicarea unui impozit suplimentar de 2.000 de euro pentru fiecare dintre cele cinci milioane de salariați.
Premierul mai afirmă că salariul va fi mai mare atunci când se muncește și se produce mai mult.
Tăriceanu propune sindicatelor din educație să se așeze la masă și să discute despre „renunțarea” la majorările de 50 la sută, crezând că astfel „îi va potoli” și pe ceilalți bugetari.
Profesorii nici nu vor s-audă de această discuție, spun că au un drept câștigat prin lege și vor să le fie respectat, dacă nu declanșează greva și „îi amendează” pe politicieni la alegerile de luna viitoare.
Peste 10.000 de sindicaliști din toate domeniile bugetare au ieșit, marți, în stradă pentru a cere salarii decente, Tăriceanu propunându-le reprezentanților celor patru confederații sindicale care au organizat manifestarea de protest să se întâlnească, vineri, la Palatul Victoria, pentru a discuta despre majorarea salariilor în sistemul bugetar.
Între timp, sindicatele din educație au depus plângeri la Parchetul ICCJ și la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva premierului, a lui Vosganian și Cristian Adomniței, fost ministrul al Educației, pentru afirmațiile privind salariile bugetarilor.
Adomniței, prima victimă
Adomniței a fost prima „victimă” a crizei din sistemul bugetar, care ar fi putut fi evitată dacă li s-ar fi spus deputaților că nu există bani înainte ca aceștia să-și fi dat votul final, la care a contribuit chiar și fostul ministrul al Educației.
L-a costat funcția, acesta fiind revocat, marți, de șeful Executivului. Sindicaliștii din învățământ au spus însă că măsura vine prea târziu, răul a fost deja făcut, și-l consideră pe Adomniței vinovat de situația creată în educație.
La rândul său, Tăriceanu i-a reproșat fostului ministrul că nu a monitorizat dezbaterile din Parlament privind majorările salariale din învățământ și nu a reușit să evite apariția unor revendicări salariale și așteptări nejustificate din partea altor bugetari.
Rămâne de văzut cât va costa Guvernul și populația grevele anunțate de funcționari, personalul medical și cadrele didactice, în contextul în care criza economică mondială a început să-și arate dimensiunea și în România, conducerea Bursei de Valori București (BVB) suspendând, ieri, tranzacțiile, după ce piața s-a prăbușit din cauza variației indicilor, o premieră pentru bursa din București, potrivit președintelui director general al BVB, Stere Farmache.
