Greva, inclusiv cea de avertisment, poate fi declanșată numai dacă momentul începerii a fost adus la cunoștința angajatorului sau a organizațiilor patronale cu cel puțin 48 de ore înainte și doar dacă există acordul a cel puțin jumătate din numărul total al membrilor de sindicat.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMPS) a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr.62/2011, care stabilește că greva poate fi precedată de o grevă de avertisment, care, dacă se face cu încetarea lucrului, nu poate avea o durată mai mare de două ore și că ambele tipuri de grevă pot fi declanșate numai dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștința angajatorului sau a organizațiilor patronale cu cel puțin 48 de ore înainte.
Proiectul de act normativ mai prevede că hotărârea de a declanșa greva se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul total al membrilor organizațiilor sindicale respective. La angajatorii la care nu sunt organizații sindicale reprezentative, hotărârea de declanșare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților încadrați sau, după caz, ai subunității sau compartimentului în care s-a declanșat conflictul colectiv de muncă, se precizează în proiect.
Pe lângă greva propriu-zisă, salariații au dreptul de a declanșa grevă de solidaritate, în vederea susținerii revendicărilor formulate de angajații din alte unități.
Participarea la grevă este liberă
„Hotărârea de a declanșa greva de solidaritate poate fi luată de către organizațiile sindicale reprezentative afiliate la aceeași federație sau confederație sindicală la care este afiliată organizația sindicală organizatoare. Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi și trebuie anunțată în scris angajatorului cu cel puțin 48 de ore înainte de data încetării lucrului”, se arată în proiectul de act normativ.
Potrivit documentului, participarea la grevă este liberă și nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să refuze să participe.
Pe durata unei greve declanșate la un angajator, pot înceta activitatea și lucrătorii unor subunități sau compartimente care nu au participat inițial la declanșarea conflictului colectiv de muncă, organizatorii, împreună cu angajatorul, având obligația să asigure funcționarea continuă a utilajelor și a instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau pentru sănătatea oamenilor.
Pe durata grevei angajatorul nu poate fi împiedicat să își desfășoare activitatea de către angajații aflați în grevă sau de organizatorii acesteia, fiind totodată interzisă încadrarea de personal care să îi înlocuiască pe cei aflați în grevă.
Potrivit aceluiași proiect, nu pot declanșa grevă procurorii, judecătorii, personalul militar din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și unitățile din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe și al Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Personalul din transporturile aeriene nu poate declanșa grevă din momentul plecării în misiune și până la terminarea acesteia, iar personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declanșa grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convențiile internaționale ratificate de statul român.
Condiții speciale
De asemenea, în unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, în unitățile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, apă și căldură, greva este permisă cu condiția ca greviștii și angajatorii să asigure serviciile esențiale, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normală.
Angajații din unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu pot declanșa greva cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației și care să asigure funcționarea instalațiilor în deplină siguranță.
Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, al administrațiilor publice locale și al Administrației Naționale a Penitenciarelor pot declanșa greva cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației și să nu afecteze major liniștea și ordinea publică.
Obligațiile ce revin greviștilor și angajatorilor se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile sau, după caz, prin acordurile colective de muncă. În absența acestor documente, obligațiile se stabilesc printr-un acord comun care se înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă, sau, după caz, la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu 24 de ore anterior declanșării grevei.
Conflictele colective de muncă pot fi declanșate dacă angajatorul sau organizația patronală refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, nu acceptă revendicările formulate de angajați sau de organizațiile sindicale sau nu îndeplinesc obligațiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională și condițiile de muncă.
De asemenea, poate fi declanșat conflictul de muncă în cazul eșuării negocierilor anuale obligatorii sau în cazul neacordării în mod colectiv la minimum 20 la sută dintre angajați, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, contracte colective și individuale de muncă aplicabile.
În situația în care angajatorul sau organizația patronală nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, organizațiile sindicale nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se consideră declanșat.
Negocierea colectivă, obligatorie în unitățile care au peste 21 de angajați
Proiectul de modificare face referire și la negocierea colectivă, aceasta fiind obligatorie în unitățile care au peste 21 de angajați.
La nivel de unitate, inițiativa negocierii aparține angajatorului, în caz contrar aceasta putând începe la cererea organizației sindicale, în termen de cinci zile lucrătoare de la transmiterea solicitării.
Negocierea colectivă are loc, în fiecare an, cu cel puțin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minim un an sau cu cel puțin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an.
În cazul funcționarilor publici, al funcționarilor publici cu statut special și al celorlalți angajați din sectorul bugetar, negocierile purtate pentru încheierea acordurilor colective de muncă sau a contractelor colective de muncă încep cu cel puțin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, și vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului.
„Negocierea colectivă obligatorie anual va avea ca obiect cel puțin: salariile, timpul de lucru, programul de lucru, condițiile de muncă și formarea profesională”, se arată în proiectul de act normativ.
Contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unități și al sectoarelor de activitate se înregistrează la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă.
Proiectul de Ordonanță de urgență privind modificarea Legii 62/2011 mai prevede că pensionarii și șomerii pot rămâne membri într-o organizație sindicală, conform statutului organizației ai căror membri sunt.
Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până la 6 iulie.
