Fondatorul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru, cere, pe cale civilă, Tribunalului București, obligarea României la plata a 30.000 de euro, pentru două procese în care a fost condamnat în vremea regimului comunist și pentru internarea sa la un spital de psihiatrie.
Dezbaterile încep în 10 februarie, în acest proces.
În acțiunea sa depusă la Secția Civilă a Tribunalului București, Bivolaru arată că dorește despăgubirea cu câte 10.000 de euro, respectiv pentru două condamnări, cu „caracter politic”, precum și pentru faptul că în 1989 a fost internat cu forța la un spital de psihiatrie.
Bivolaru arată că sentințele penale 68 din 20 ianuarie 1977 a Judecătoriei Sectorului 7, 960 din 28 septembrie 1984 a Judecătoriei Sectorului 4 și 616 din 19 august 1989 a Judecătoriei Sectorului 1, toate rămase definitive prin decizii ale Tribunalului București, au avut un „caracter politic”, au fost date pe nedrept, astfel suferind un prejudiciu moral însemnat.
„În fapt, în perioada regimului comunist am fost arestat, torturat, discreditat, moral și mi s-au adus acuzații pe nedrept, acestea din urmă constituind baza condamnărilor mele pentru infracțiunile de drept comun la care am fost supus și care, în realitate, erau un paravan pentru exercitarea împotriva mea a opresiunilor politice”, arată acesta în acțiunea de la instanță.
Bivolaru motivează că totul i s-a tras de la faptul că a fost în dezacord cu regimul comunist, care interzisese la acea vreme practicarea Yoga și că prin continuarea acestor practici a fost în contradicție cu „ideologia regimului comunist care se opunea oricărei forme de emancipare umană (morală, spirituală, culturală), prin control strict, teroare…”.
Bivolaru mai notează că prima percheziție care l-a vizat a avut loc în 1972, pe fondul faptului că el coresponda cu Mircea Eliade, care „se arătase foarte prietenos” și care îl invitase la Paris pentru a-l ajuta să aprofundeze domeniile care aveau legătură cu spiritualitatea.
Fondatorul MISA mai arată că a fost audiat de șapte ori în sediul Securității din strada Eforie, ocazie cu care i s-ar fi spus să înceteze orice legătură de comunicare cu Mircea Eliade pentru că acesta din urmă era considerat un dușman al statului.
Acesta mai acuză faptul că, în perioada comunicată, în urma mai multor percheziții care l-au vizat, i-au fost luate numeroase notițe și cărți „rare” pe care se chinuise să le achiziționeze din „talciocuri” sau străinătate.
Bivolaru mai arată că pe parcursul audierilor în dosarele sale întocmite de Securitate, a fost supus unor metode coercitive de anchetă, precum tortura. Una dintre metode este detaliată pe larg, în acțiunea depusă la instanță, fondatorul MISA, arătând că i se arătau „declarații” făcute de către anchetatori, pe care era pus să le semneze. În urma refuzului evident de a semna, mai notează Bivolaru, era bătut „cu bestialitate” până leșina, fiind apoi stropit cu apă.
Gregorian Bivolaru, precizează că aceste lucruri pot fi dovedite inclusiv prin declarațiile unor martori, soții Tocineanu, care ar fi fost și ei luați în vizorul Securității în ceea ce privea acțiunile sale și care la rândul lor ar fi refuzat să semneze astfel de declarații preconcepute de către anchetatori.
Bivolaru povestește în acțiunea sa și despre evadarea din arestul Securității, fapt ce ar fi dus la dejucarea unei înscenări pe care securiștii ar fi vrut să i-o facă fondatorului MISA.
Despre internarea sa la psihiatrie, Bivolaru notează că în 1989 a fost arestat din nou și dus la sediul Securității, unde era pus în fața unor acuzații de drept comun, dosar despre care acesta arată că „era subțire”.
La acel moment, povestește Bivolaru în acțiune, colonelul N. Vasile, „care fusesese teribil de deranjat de evadarea” liderului MISA și care îl amenințase în urma evadării din 1984 că îl „va distruge”, l-a anunțat la acea vreme că va fi internat la spitalul de psihiatrie din Poiana Mare. Bivolaru arată instanței că aceasta era o altă metodă a securității de a-și extermina opozanții. „Administrarea nejustificată a unui tratament aplicabil unui bolnav unei persoane sănătoase determină anihilarea psiho-mentală a opozantului”, conchide Bivolaru.
Gregorian Bivolaru și alți 20 de membri ai conducerii Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) sunt acuzați de trafic de persoane, infracțiuni la legea dreptului de autor prin „practicarea” videochaturilor, ultraj contra bunurilor moravuri în spectacolele grupării și exprimare de mesaje antisemite.
Activitatea MISA a fost verificată în cadrul unei operațiuni intitulate „Christ”, iar probele strînse în anchetă au permis formularea de acuzații la adresa mai multor persoane, pentru diferite infracțiuni.
În martie 2004, polițiști, jandarmi și procurori au declanșat o amplă acțiune împotriva membrilor MISA, în urma mai multor plângeri împotriva lui Gregorian Bivolaru făcute de părinții unor tineri atrași în această mișcare, considerată a desfășura activități imorale.
Acțiunea a continuat cu percheziții în peste 20 de imobile din cartierul bucureștean Ferentari, Calea Plevnei, intrarea Tudor Ștefan și străzile Turturică (sector 5) și Cîmpineanu (sector 1), imobile în care aveau loc activități de videochat-uri pornografice și erotice neautorizate cu utilizatori din străinătate. Au fost ridicate tone de aparatură, cărți, casete și reviste pornografice și peste o sută de persoane au fost apoi audiate. În aceleași locații a fost descoperită și Mădălina Dumitru, victimă în dosarul în care Bivolaru este acuzat de relații sexuale cu o minoră.
Modul în care au fost făcute descinderile a determinat reacții negative și acuzații de încălcare a drepturilor și libertăților membrilor acestei mișcări. De altfel, membrii MISA au organizat mai multe proteste, cerând în mod repetat, de atunci, restituirea unor materiale confiscate și care – susțin ei – nu au caracter de probe în anchetă.
În 27 martie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o cerere înaintată de reprezentanții MISA privind strămutarea dosarului și a decis ca acesta să se judece, în continuare, la Tribunalul Cluj.
În prezent, Bivolaru se află în Suedia, unde a primit azil politic.
