GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II). Însuși domnul a poruncit. / Scris în Iași, 7123 (1615), luna Martie 13. / Ștefan Voievod. Dumitru”.
Hotarnica satului, înspre Calafindești, făcută în 15 decembrie 1737, la cererea egumenului Solcăi, începe cu „sămnele despre hotarul Calafindeștilor, purcegând din sămn în sămn, de la făntăna reace, în Scurta, pe la capul Barcului, și pogoară în părăul Horaețului; și apucă Horaețul, în sus, păn în heleșteul popei; și lasă Horaețul și apucă piscul, la deal, păn în zarea dialului despre Calafindești, și dă în stălpul cel de peatră; și apucă, pe supt zarea dialului, păn în piscul dialului, și pogoară, la vale, drept în iaz, în Strămbul; și apucă matca heleșteului, în sus, păn în coada heleșteului; și apucă cracul despre apus, păn în balta rotundă; și sue în stăjerași și, pe la capătul stăjerașilor, pe din sus, treace drumul cel mare și apucă părăuțul în gios, păn în apa Sucevii”.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Crăinicești, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „31 – toată suma caselor”, însemnând 3 femei sărace, 2 popi, 1 turc botezat și 25 birnici.
În 1774, satul Grănicești avea doar 32 de gospodării, iar în 1784, 63. Un singur emigrant ardelean, Paul ION, plugar din Mintiu, s-a stabilit, împreună cu soția, în 1775, pe proprietatea mănăstirii Solca, Grăniceștii.
Biserica Sfinților Mihail și Gavril din Crainicești, ctitorită, în 1768, de Gherasim și Theodor UNGUREAN, avea, în 1843, 651 enoriași, preot administrator fiind Georgie CIUNTULIAC. În 1876, când este menționată în evidențele mitropolitane drept a satului „Graniczestie”, în care exista și un oficiu poștal, paroh era Ioan BALEANU, care păstorea peste 993 suflete. În 1907, paroh era Mihail PERCEC, născut în 1847, preot din 1876, paroh din 1886, iar cantor, din 1900, Ioan ZURCAN (Țurcan), născut în 1834.
O școală cu 4 clase avea să fie deschisă la Grănicești abia în 1891[2].
Însoțirea raiffeisiană din „Crainicești” a fost înființată în 8 martie 1903, sub direcțiunea lui Mihai Percec, vicedirector fiind E. Nemeș, iar A. Nastasi – secretar.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 340
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 45, 1876 p. 34, 1907 p. 132