Băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populației pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, și nu doar în funcție de adeverința de salariu sau alte documente, precum în prezent.
Băncile și instituțiile financiare nebancare pot lua în calcul niveluri ale veniturilor ce depășesc cu mai mult de 20% veniturile declarate fiscal în anul anterior, numai după obținerea de la client a documentelor justificative care să dovedească caracterul de continuitate a acestora, se arată într-un proiect de regulament elaborat de Banca Națională a României.
Regula nu se va aplica, însă, în cazul veniturilor exceptate de lege de la obligația de plată a contribuțiilor fiscale.
Analiză pentru fiecare client
De asemenea, băncile vor fi obligate să realizeze pentru fiecare potențial client analize de tip stres test pentru evaluarea capacității de rambursare a creditului în condiții nefavorabile, pe baza informațiilor disponibile aferente unei perioade de minim 18 luni anterior datei evaluării, utilizând cea mai ridicată rată a dobânzii, după caz, nivelul cel mai ridicat al deprecierii cursului de schimb al monedei naționale, inclusiv în cazul creditelor indexate, și cel mai ridicat nivel al sumei comisioanelor aplicabile practicat de împrumutător în respectiva perioadă.
Înainte de semnarea contractelor, persoanele fizice vor primi două scadențare, în monedă națională, ale sumelor totale de plată aferente creditului solicitat, respectiv unul întocmit având în vedere condițiile de la semnarea contractului de credit și unul luând în considerare modificările ce pot surveni prin aplicarea simulării. Clienții vor fi informați și despre evoluția gradului de îndatorare pentru cele două situații avute în vedere.
Proiectul de regulament mai stabilește că pentru determinarea nivelului maxim al creditului băncile trebuie să aibă în vedere și rezultatele analizelor de tip stres test pentru condiții nefavorabile.
Băncile și instituțiile financiare nebancare trebuie să se asigure că terțele părți utilizate în promovarea produselor de creditare aplică aceleași proceduri pentru atragerea clienților.
Totodată, împrumutătorii vor fi obligați să verifice calitatea portofoliului de credite aferent clienților atrași de fiecare intermediar, comparativ cu cea a portofoliului de credite aferent clienților direcți.
Regulamentul va fi pus în aplicare în cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare, iar în până la avizarea noilor norme pentru fiecare instituție, băncile vor aplica un grad de îndatorare de cel mult 40%.
Proiectul e în dezbatere până pe 16 iulie
Proiectul se află în dezbatere publică, iar banca centrală așteaptă observații și comentarii până în data de 16 iulie.
La începutul lunii martie a anului trecut, BNR a decis să elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populației, care se situa la 25% din suma împrumutată în cazul celor ipotecare și la 30% pentru creditele de consum, precum și valoarea maximă a gradului de îndatorare a persoanelor fizice.
Băncile au elaborat norme proprii de creditare ținând cont de veniturile nete ale populației, calculate ca diferență dintre sumele înscrise în adeverințele salariale sau alte forme de venit (contracte de colaborare, dividende, chirii) și un nivel minim de cheltuieli. Aceste norme au fost avizate de Direcția Supraveghere din BNR, care a acceptat un grad maxim de îndatorare de 70% din nivelul veniturilor nete.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat de mai multe ori în ultimele luni că riscul creditării crește o dată cu viteza dezvoltării segmentului, iar băncile, interesate să obțină profit, subestimează riscul de multe ori.
Avertizări
El constata că nu sunt suficiente mesajele transmise de BNR și de guvernator către băncile comerciale, arătând că sunt necesare acțiuni prin anumite pârghii, precum creșterea provizioanelor și prin rapoarte de echilibru mai strânse.
„Este extrem de îngrijorător să aud că se iau credite pentru că omul nu are cu ce să plătească întreținerea. Creditul e luat pentru a fi dat înapoi, și cu dobândă, care nu e nemiloasă. Din acest punct de vedere, creditul trebuie să acopere un dezechilibru temporar, însă dacă devine permanent toată lumea trebuie să aibă de gândit”, afirma Isărescu la finele lunii iunie.
Guvernatorul BNR s-a referit atunci și la unele produse care au devenit periculoase, precum creditele acordate fără o analiză temeinică a situației financiare a clientului.
„Astfel, le transmitem băncilor comerciale că trebuie să termine cu creditele date cu buletinul și să le explice clienților riscurile la care se supun dacă iau credite în valută. Dincolo de reclamele la TV, care sunt sigur că se vor împuțina și care reprezintă doar partea plăcută a creditării, băncile își urmăresc scopul de a obține profit. Noi, ca bancă centrală, le spunem să facă acest joc în condiții de risc minim pentru a propteja economisirile populației”, a afirmat Isărescu.
El a mai arătat că măsurile luate BNR și de băncile comerciale vor conduce situația creditului bancar din România într-o direcție mai sustenabilă, cu împrumuturi direcționate către corporații, investiții și agricultură.
La finele lunii mai, creditele acordate populației au urcat la 83,24 miliarde lei ( 23 miliarde euro), pe fondul unei creșteri anuale cu 130,7% a creditului în valută, la 45,9 miliarde lei, și cu 38,6% a finanțărilor în lei, la 37,35 miliarde lei.
