GOLIAT, primul nanosatelit artificial românesc trimis în spațiu în cadrul unui program al Agenției Spațiale Românești (ROSA), va fi lansat de Agenția Spațială Europeană (ESA) pe 9 februarie, între orele 12.00 și 14.00 (ora României), de la o bază din Guyana Franceză.
Anunțul a fost făcut vineri, într-o conferință de presă, de Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Românești și director al proiectului GOLIAT, și de cercetătorii Mugurel Bălan, Claudiu Drăgășanu și Marius Trușculescu.
Lansarea pe orbită a nanosatelitului românesc GOLIAT va fi efectuată cu primul zbor al noii rachete europene VEGA și este prevăzută pentru 9 februarie, între orele 10.00 și 12.00 GMT (12.00 – 14.00, ora României). Satelitul a efectuat testele funcționale și în prezent este integrat pe lansator împreună cu alți șapte sateliți, la centrul spațial al ESA din Guyana Franceză.
GOLIAT – un satelit în formă de cub, cu laturile de 100x100x100 mm, o greutate de 1062 de grame și o putere de 2W – a fost conceput și dezvoltat de ROSA, în colaborare cu Institutul de Științe Spațiale, între 2005 și 2007. Satelitul este dezvoltat în conformitate cu standardul internațional CubeSat și își propune realizarea de imagini de înaltă rezoluție, de măsurări ale dozei de radiații și
ale fluxului de micrometeoroiți și transferul datelor către stațiile de sol pentru analiză și diseminare științifică. Unul dintre obiectivele secundare este validarea în spațiu a sub-¬sistemelor dezvoltate
pentru reutilizarea și dezvoltarea ulterioară în alte misiuni.
O componentă importantă a misiunii o reprezintă dezvoltarea infrastructurii de sol în două locuri diferite: platforma Măgurele (Ilfov) și Marișel (Cluj). Centrele de comunicații includ echipamentul
de emisie-recepție radio, antenele și sistemele de orientare automată ce vor fi utilizate în etapele de operare a satelitului.
„Era nevoie de un satelit al Agenției Spațiale Române”
Potrivit lui Marius-Ioan Piso, România lansează acest satelit pentru că este interesată să devină un actor în industria spațială mondială.
„Era nevoie de un satelit al Agenției Spațiale Române. Acest obiect trebuie să existe pentru a crea un precedent, care, din punctul nostru de vedere, să aibă două roluri. Primul – să atragă tineri, să fie un fel far, un atractor pentru tineri care să lucreze în România. Al doilea, satelitul trebuie să dea încredere în propriile capacități tehnologice, naționale. Tehnologia aduce cei mai mari bani”, a declarat Marius-Ioan Piso.
El a precizat că GOLIAT transportă trei experimente științifice. „Acest satelit știe să observe Pământul. Ia imagini pe o bandă de vreo 70 de km, cu o rezoluție de vreo 10-20 de metri. De asemenea, măsoară doza de radiații integrală la nivelul orbitei și face un experiment interesant de determinare a fluxului de micrometeoriți la nivelul orbitei sale”, a explicat Marius-Ioan Piso.
Timpul standard al misiunii nanosatelitului GOLIAT este de aproximativ 6 luni. „Estimările noastre, în condiții normale, sunt de aproximativ 1- 3 ani până începe să ardă”, a explicat Piso.
Potrivit acestuia, nanosatelitul GOLIAT a fost construit în perioada 2005-2009, iar amânarea lansării lui până acum a avut la bază motive ale Agenției Spațiale Europene legate de racheta VEGA, care pe 9 februarie va realiza zborul inaugural.
GOLIAT este dezvoltat de un consorțiu de cercetare condus de Agenția Spațială Română, la care au contribuit studenți de la Universitatea București – Facultatea de Fizică, dar și de la Politehnică – Facultatea de Aeronave.
„Lansarea va dura până în momentul orbitării sateliților mici. Vor trece aproximativ 4.400 de secunde. Nu știm încă exact momentul în care sateliții vor fi recepționați de stațiile noastre. Controlul misiunii se realizează prin trei antene principale, două sunt amplasate la Măgurele, altă stație, în Munții Apuseni (cea de la Mărișel, n.r.). În funcție de ora la care va fi lansat satelitul, vom ști momentul în care satelitul va intra în conul sistemelor noastre de recepție”, a explicat cercetătorul Mugurel Bălan.
Publicul din România poate să vadă în direct lansarea pe orbită a nanosatelitului românesc GOLIAT, pe internet, pe site-ul Agenției Spațiale Europene.
Potrivit lui Marius-Ioan Piso există și o posibilitate ca lansarea zborului rachetei VEGA să se amâne, din cauza timpului nefavorabil. „Fiind vorba de o primă lansare a unei rachete, măsurile de securitate sunt mai mari. Dacă se amână, următoarea lansare va fi prin luna aprilie, dar până acum nu avem motive să credem că se va amâna lansarea”, a mai spus Marius-Ioan Piso.
În ceea ce privește costurile proiectului de lansare a primului nanosatelit românesc, Marius-Ioan Piso a spus că acestea sunt greu de estimat.
Potrivit lui Piso, satelitul GOLIAT a fost la început realizat printr-un proiect în valoare de 1,5 milioane de lei, finanțat de Ministerul Educației. El a mai spus că lansarea GOLIAT este gratuită, acest drept fiind câștigat de ROSA într-o competiție a ESA. „Pentru ESA, însă, lansarea rachetei VEGA nu este gratuită”, a mai spus Piso.
Lansarea nanosatelitului GOLIAT face parte din programul de nanosateliți al Agenției Spațiale Românești. „Este un program propriu al ROSA și este o zonă pe care noi, de vreo șapte – opt ani, vrem să o impunem în Europa. Realizarea de nanosateliți este un concept destul de nou și schimbă destul de mult anumite aspecte ale industriei spațiale”, a mai spus Piso.
Agenția Spațială Română (ROSA) a fost înființată în 1991 și reorganizată printr-o Hotărâre a Guvernului în 1995 ca instituție publică finanțată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării și Tehnologiei (în prezent Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului). ROSA este coordonatorul la nivel național al activităților din domeniul spațial. Misiunea principală a Agenției Spațiale Române este promovarea și coordonarea dezvoltării în domeniu și reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internațională. Agenția este autorizată să înființeze centre de cercetare și dezvoltare orientate în funcție de obiectivele Programului Spațial Național. Agenția desfășoară propriile proiecte de cercetare științifică și dezvoltare.
