“Glose în labirintul artelor vizuale”

Artistul plastic și dascălul de frumos de la Universitatea de Arte ieșeană, bucovineanul Liviu Suhar, un nume de referință în plastica românească contemporană, a adunat într-un volum, care a apărut cu câteva luni în urmă la editura Dana Art cu titlul “Glose în labirintul artelor vizuale”, o serie de texte care conțin observațiile, considerațiile, emoțiile sale în contact cu arta și cu artiștii.
“Ut pictura poesis”
Așa cum remarcă într-un text introductiv prof. univ. dr. Cornel Ailincăi, pornind de la dictonul “ut pictura poesis”, Liviu Suhar se situează astfel în centrul unei “vocații bivalente” prin care “pictorul își apropie cu același talent resursele expresive ale limbajului scris”.
“Comuniunea scrierii și a picturii – subliniază universitarul ieșean – seduce adesea conștiința creatoare care o manifestă ca pe un exercițiu creativ compensator, îndemnând pictorii să scrie și uneori poeții să picteze”.
“O carte care s-a născut de la sine”
Cuprinzând pagini de comentariu critic dintr-un jurnal de călătorie, portrete de artiști și observații asupra creațiilor lor, medalioane evocatoare și “succinte recenzii” și comentarii asupra unor texte de exegeză, cartea, așa cum scrie regizorul Ovidiu Lazăr, este “rodul stelar” al unor descoperiri, constituind “o oglindă în care artistul se reflectă în integralitatea revelațiilor sale, de la emoție la gând, de la interogație la răspuns, de la analiză la interpretare”.
O carte pe care, după ce o parcurgem, găsim la final și scurta mărturisire a autorului, din care aflăm că este “o carte care s-a născut de la sine”, că “nu este configurarea unui proiect cu o anume tematică”, o carte al cărei conținut relevă “crâmpeie ale unor experiențe particulare derulate pe parcursul mai multor ani”.
De la Najaro și Dali, Andreescu și Baba, la Mircea Hrișcă, Lucia Pușcașu și Cătălin Chifan
Un volum consistent în cuprinsul căruia facem popasuri pe drumurile Spaniei, alături de Liviu Suhar, spre a cunoaște artiști ca Eduardo Najaro, Salvador Dali, Antonio Lopez sau Lucio Munoz, ne racordăm la pictura românească a lui Ion Andreescu, Francisc Șirato, Sabin Popp, Theodor Palady sau Theodor Petrașcu, dar și a unor artiști care până mai ieri se aflau printre noi ca Adrian Podoleanu, Marcel Chirnoagă, Ioan Antonică, sau facem plecăciunea de cuviință în evocarea lui Corneliu Baba, Nicolae Matyus și a suceveanului nostru (coleg de studenție clujeană timp de un an cu autorul) Mircea Hrișcă.
Și fiindcă veni vorba de suceveni, Liviu Suhar ne poartă prin Galeria “Cupola” pentru a ne întâlni cu “structurile policrome ale tapiseriilor” Luciei Pușcașu și ni-l prezintă pe fostul său student Cătălin Chifan.
Forma și substanța operei
“Nevoia de a scrie, pe măsura apropierii de vârsta senectuții – mărturisește Liviu Suhar – se îngemănează tot mai mult, pe furiș, cu vitala consecvență față de cea a dorinței de a picta. Ele se contopesc în trunchiul comun al unui arbore a cărui coroană ramificată va avea la timpul său forma și substanța operei”.
Operă pe care Liviu Suhar a creat-o cu vocația împărtășirii, învăluind-o totodată, ocrotitor, în haloul său de creator, ca lumina captivă în chihlimbar.