Cu smerenie creștinească, fosta campioană la contorsionări gimnastice Corina Ungureanu a intrat, laolaltă cu noi, în postul Paștelui; singura deosebire fiind că, în cazul ei, postul este unul vestimentar; alegând paginile „Playboy-ului” pentru a abdica de la textile.
Recunoaștem sportiv că a trece de la crăcănarea pe bârnă la crăcănarea în reviste închinate suporterilor voyeuri e un pas important în viață, pe care Corinuța l-a făcut din timp.
Să facem apel la Mnemosyne – nesuferita zeiță a memoriei – și să ne amintim cum, în urmă nu cu mulți ani, sus-citata și-a mai corupt două foste camarade de la lotul național – pe cetățenele Presecan și Miloșovici – pentru a se dezchiloța tustrei, spre uzul ocular al japonezilor.
Mi s-a rupt inima de mila japonezilor, cărora, contrar naturii lor, li s-au holbat la maxim ochii.
Despuierea fetelor pe bani grei se datorează nu unor merite fizice personale, ci culorilor noastre naționale, care le-au încheiat, până la ultimul nasture, costumul strălucitor al celebrității. Să nu fi fost așa, cele trei nudiste – care pe scara frumuseții apar drept niște femeiuști foarte oarecare – ar fi dansat fesier cel mult în vreun bar chior din Tokyo, unde programul cuprinde două părți: partea întâi la bară; partea a doua în camera onor clientului, a distinsului domn nipon Hai-Fa-Sus.
Dar să nu fim răi: parafrazând un clișeu de vorbire ziaristică, aceste fete minunate „au vorbit lumii întregi despre România”. De aceea, poate că s-ar fi cuvenit să-și vopsească pilozitatea de resort în roșu, galben și albastru.
Totuși, întrucât ele primesc de la țara românească niște lovele consistente sub numele de „rentă viageră”, s-a cam făcut ora ca această cheltuială să fie suportată pe din două de trustul „Playboy” și de statul japonez.
