Giardia lamblia este un parazit descris de peste 400 de ani, identificat în fecalele umane din secolul al XIX-lea, dar rolul său ca patogen al omului a fost confirmat abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Lamblia reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de diaree epidemică și endemică la nivel mondial și este identificat la 10-40% din persoane în diferite zone ale globului. Afectează mai frecvent copiii, persoanele care călătoresc mult și pacienții cu imunodeficiențe. Se transmite prin apa contaminată, parazitul fiind identificat în peste 80% din apele nefiltrate (lacuri, râuri) și în peste 15% din probele de apă filtrată (robinet). Sunt foarte importante măsurile de igienă elementară (spălatul mâinilor, al alimentelor, utilizarea surselor de apă filtrată) pentru a reduce riscul de infestare în comunitate.
Care sunt simptomele? O parte din persoanele infestate sunt asimptomatice și doar pot transmite parazitul la contacți. Circa jumătate din pacienți prezintă simptome. Unii au acuze digestive acute, instalate la scurt timp după ingestia parazitului: diaree, crampe abdominale, meteorism și flatulență. Alții dezvoltă o infecție cronică manifestată prin steatoree (scaune moi, grăsoase), malabsorbții vitaminice (A, B12), grețuri, anorexie, scădere ponderală și stare generală influențată. În rare cazuri, bolnavii pot avea și manifestări extraintestinale tip urticarie sau artrită. De obicei, examenul clinic obiectiv este normal și nu aduce elemente suplimentare de diagnostic. O problemă specială la copii este reprezentată de tulburările de creștere pe care le poate determina o infecție cronică netratată.
Diagnosticul standard constă în examenul coproparazitologic care poate identifica paraziți sau chiști de lamblia. Se recomandă examinarea a trei probe recoltate din zile diferite pentru a crește acuratețea metodei. Se poate utiliza și testul ELISA pentru determinarea antigenului de giardia în scaun, dar această metodă se recomandă doar în situația în care examenul coproparazitologic este negativ și există totuși o suspiciune ridicată de lambliază. Examenele de laborator uzuale sunt de obicei normale, inclusiv eozinofilia (atât de des utilizată în România ca metodă de ”diagnostic”). Nu tratați pacienții (mai ales copiii) doar pe baza suspiciunii clinice și a unei eozinofilii, deoarece medicamentele sunt destul de greu tolerate și pot avea și efecte adverse. Ca ultimă metodă de diagnostic, la cazurile cu simptome sever și suspiciune înaltă se poate efectua endoscopie digestivă superioară cu biopsie și aspirat duodenal, dar numai la recomandarea gastroenterologului și cu examinarea probelor de către un anatomopatolog cu experiență.
Tratamentul standard constă în mod evident în terapie antibiotică, deoarece trebuie să tratăm o parazitoză. Cel mai folosit preparat este metronidazolul, dar sunt active și albendazolul, tinidazolul, furazolidonul (de elecție la femeile însărcinate) sau nitazoxanidul. Este important ca terapia să fie recomandată și administrată corect pentru a asigura un procent maxim de vindecare. De obicei, pacienții tratați corect se vindecă de giardiază, dar sunt și cazuri de rezistență la antibiotice și există și un risc de reinfecție.
Dr. Cătălin SFARTI
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași
Tel. 0729290955
