Ghințura mărește pofta de mâncare și ajută digestia

Ghințura (Gentiana lutea), numită popular și gențiană sau dințură este o plantă medicinală destul de rară, cu flori galbene, care crește în regiunea alpină a României. Din cauza rarității sale în flora spontană, a fost declarată monument al naturii.
În regiunea subalpină întîlnim Gențiana asclepiade, cu flori albastre, o plantă căreia oamenii îi mai spun și lumânărica pământului sau lumânărica albastră. Aceasta nu are proprietăți terapeutice, nefiind inclusă în catalogul plantelor medicinale.
Proprietățile ghințurei de a vindeca anumite boli sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri. În scopuri terapeutice, de la ghințură se folosește doar rădăcina, care conține o cantitate mică de ulei volatil și o serie de glicozizi precum gentiopicrina, amarogentina, cu proprietăți tonice, aperitive și stomahice, precum și materii colorante (gentisina).
Consumată sub formă de infuzie, decoct (fiertură), tinctură, sirop sau vin, rădăcina de ghințură are însușirea de a excita secrețiile gastrice. Preparatele de ghințură, luate înainte de masă, măresc pofta de mâncare, ajutând, după servirea mesei, la digestie. În același timp, în doze mici, ea este și un stimulent al sistemului nervos central. Preparatele din rădăcină de ghințură măresc secreția biliară, ușurând astfel funcțiile ficatului. Rădăcina de ghințură are și proprietăți vermifuge.
Atât infuzia, cît și decoctul de ghințură se prepară dintr-o linguriță de rădăcină mărunțită la 1 litru de apă. Fiind foarte amară și, din această cauză, greu de luat, cel mai des se întrebuințează vinul și tinctura.
Tinctura de ghințură se obține macerând 20 g rădăcină în 100 ml alcool de 70E, timp de 7-8 zile. Se iau 10-15 picături în apă, cu o jumătate de oră înaintea meselor principale.
Pentru vinul medicinal de ghințură se iau 30 g (3 linguri) de rădăcină mărunțită și se amestecă în 60 ml alcool de 70E (5-6 linguri) până se umezește uniform. Se lasă într-un vas închis timp de 24 de ore, apoi se adaugă un litru de vin și se macerează timp de 10 zile, agitând din când în când conținutul. După macerare, se strecoară și se filtrează prin hârtie de filtru sau pânză deasă. Se poate adăuga și puțin zahăr. Din acest vin se ia câte o lingură, cu jumătate de oră înaintea de masă.
Copiilor care sunt slăbiți și nu au poftă de mâncare li se poate da vin sau tinctură. În general, la vârsta de 10-12 ani se recomandă 5-10 picături de tinctură sau o linguriță de vin înaintea meselor principale. Totuși, se preferă ca la copii să se dea sirop de ghințură, câte 3-4 lingurițe pe zi.
Siropul se prepară din 10 g rădăcină, care se opăresc în 150 ml de apă. După 6 ore, se strecoară și se stoarce. Lichidului i se mai adaugă 230 g zahăr, apoi se fierbe și se filtrează.
Rădăcina de ghințură intră în compoziția ceaiului tonic-aperitiv și în formula de preparare a unor lichioruri.
Sursa: www.evenimentul.ro