„Ghidul spiritualității armenești din Bucovina istorică”

Cu prilejul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, când credincioșii armeni din România și din diaspora vin în pelerinaj la Mănăstirea Hagigadar să se închine și să se roage pentru împlinirea dorințelor, Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava, în colaborare cu Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, a editat și a pus în circulație „Ghidul spiritualității armenești din Bucovina istorică”, lucrare care, așa cum se consemnează într-o scurtă „Prefață”, se dorește a fi „un instrument util pentru călătorii dornici de a descoperi locuri și oameni din această zonă”.
A treia lucrare tipărită prin grija dr. Ioan Foit, președintele comunității armene sucevene
„Ghidul spiritualității armenești din Bucovina istorică”, cea de-a treia lucrare editată de Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava împreună cu Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, se adaugă volumelor „Hagigadar – Împlinitoarea dorințelor” (2012) și „Turnu Roșu 500 – Hagigadar 501” (2013), tipărite prin grija dr. Ioan Foit, președintele comunității armene sucevene.
Ca și la volumele precedente, prelucrarea informațiilor îi aparține Corinei Derla, bibliografia selectivă indicând ca surse de informare Fondul Comunitatea Armenească din Suceava și Școala Armenească Suceava de la Arhivele Naționale, precum și scrierile lui Dimitrie Dan, Johann Polek, Mesrob K. Krikorian, Emanuel Michael von Kapri, Karl A. Romstorfer, Hagop Djololian Siruni și Nicolae Iorga.
Lucrarea marchează în premieră editarea în cinci limbi: română, armeană, germană, engleză, franceză
Lucrarea marchează în premieră editarea în cinci limbi (română, armeană, germană, engleză, franceză), textele succedându-se în această ordine contrapunctate de fotografii.
„Ghidul – așa cum citim în prefața lucrării – este însoțit de o hartă a rutelor spirituale, iar fotografiile sunt piese de arhivă, respectiv proprietatea comunității armenești din Suceava, căreia îi mulțumim pe această cale pentru că a înțeles rolul de păstrător al moștenirii sale culturale inestimabile”.
Textele vizează „Spiritualitatea comunității armenești bucovinene”, „Mănăstirea Hagigadar”, „Mănăstirea Zamca”, „Biserica Sfântul Simion (Turnu Roșu)”, „Biserica Sfânta Cruce”, „Gura Humorului – Biserica Sfântul Gheorghe”, „Capela armeano-catolică din Șerbăuți”, „Capela Prunkul din Suceava”, „Locurile de veci ale comunității armenești bucovinene” (cimitirele de la Biserica Sf. Simion, Șcheia și Siret), „Biserica armenească din Cernăuți” și „Expoziția permanentă din cadrul Școlii Armenești din Suceava”.