Aniversarea a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, realizată prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești îi găsește pe români „parcă mai dezbinați ca niciodată”, a spus, sâmbătă, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, în alocuțiunea susținută la momentul omagial dedicat evenimentului unirii.
„Astăzi, 24 ianuarie 2026, elogiem din nou unirea, dar, paradoxal, constatăm cu toții că suntem parcă mai dezbinați ca niciodată. Trăim într-o lume tensionată, cu amenințarea unor războaie care nu mai par atât de departe și cu o economie apăsată. O societate obosită, nervoasă, în care ura și fake news-ul circulă mai repede decât adevărul, iar rețelele sociale au devenit, de multe ori, locul în care vrajba este încurajată. Lecția Unirii de acum 167 de ani este mai actuală decât oricând. Avem nevoie de lideri care să unească, nu să dezbine. De oameni care să construiască, nu să dărâme. De fapte, nu de vorbe mari. Adevărata lecție a zilei de 24 ianuarie nu ține doar de trecut, ci de responsabilitatea prezentului. Să le arătăm generațiilor viitoare că am făcut tot ce ținea de noi ca să le fie mai bine, aici, acasă, în România”, a afirmat Gheorghe Șoldan.
Șeful administrației județene a subliniat, de asemenea, că unirea principatelor a fost una dintre cele mai importante realizări ale României moderne, „într-o lume complicată, cu imperii puternice în jur și presiuni uriașe din exterior”, „un act de voință politică prin care mai-marii acelor vremuri au pus dragostea de țară mai presus de orgoliile politice”, „o lecție de maturitate, unitate și viziune care rămâne și trebuie să fie un reper pentru generațiile prezente și viitoare. În ciuda multor impedimente ale acelor vremuri, unirea de la 1859 a fost înfăptuită”.
Totodată, tânărul președinte al Consiliului Județean a adus în atenția audienței tinerețea lui Alexandru Ioan Cuza, „tânărul ofițer ales domn al Moldovei pe 6 ianuarie 1859 la Iași” și al Țării Românești pe 24 ianuarie 1859, la București, precum și valorificarea unui context favorabil, anume că textul Convenției de la Paris „nu prevedea nicăieri că domnitorii aleși în cele două principate trebuie să fie persoane diferite”.
„Abia după trei ani marile puteri ale vremii au acceptat ideea unirii, iar în anul 1862 Bucureștiul devine capitala Principatelor Române Unite și tot atunci avem și primul guvern unitar. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost scurtă, din 1859 până în 1866, dar a reprezentat o perioadă de maximă dezvoltare a României moderne. Reforma agrară, învățământul primar obligatoriu, sistemul metric, reforma în justiție și organizarea armatei sunt doar câteva dintre reformele majore legate de numele lui Cuza. Reforme continuate, din fericire pentru națiunea română, de succesorul său, Carol I”, a subliniat președintele Șoldan.
