Am crezut că mă ia mama infarctului acum două zile, citind în ziar despre un bărbat care făcea dragoste cu găinile unei femei. Nu făcea dragoste cu femeia, așa cum ar fi fost poate mai potrivit pentru un prădător sexual aparținând de specia umană, ci obținea favorurile sexuale ale orătăniilor ei.
Știrea se anunța senzațională și plină de tâlcuri, încă din titlu. Așa că am devorat-o pe nerăsuflatelea, încercând să ghicesc, în timp ce-o parcurgeam, identitatea amorezului de înaripate.
Mai întâi și la început, am crezut că este vorba de Gheorghe Nichita care, dezamăgit de dragostea femeiască – aceea care l-a uscat, l-a făcut iască – încerca să-și găsească ființe mai potrivite pentru inima sa sensibilă și temperamentul său năvalnic. Este știut că găinile sunt fidele în amor și moi la pipăit. Nu trebuie să le cumperi bijuterii scumpe, nici să le angajezi în funcții bine retribuite. Cu un pumn de grâu, le-ai mulțumit. Și nici nu este necesar să mobilizezi poliția locală pentru a le supraveghea aventurile. Dacă vrei să le ții sub control, le închizi în coteț și fidelitatea lor îți este asigurată. Oricât ar fi de obraznică, o găină rareori se aventurează la pensiuni unde paturile scârțâie, provocându-i leziuni pe creier primarului de Iași cu minte de găină și temperament de cocoș. Dacă vrei să-i ceri scurmătoarea pentru a împărți cu ea griji și bucurii, nici nu intră în discuție să te refuze. O poți îmbrăca în mireasă cu bani puțini și în mod sigur găsești un popă ciubucar să te cunune religios.
Apoi, mi-am zis că e Cristoiu. Am parcurs colecția „Evenimentului Zilei” din perioada când era condus de micul peltic și am aflat că era un pasionat de farmecul sexual al găinilor. Știrile despre iubirile dintre bărbați și găini țineau mereu prima pagină sus, făcându-l pe micul Cristoiu să-și împlinească fanteziile.
Până la urmă, în știre era vorba de un individ bolnav oarecare, nu celebru ca cei doi de mai sus. Un zoofil de rând. Recunosc, am fost dezamăgit.