Un sfert dintre românii din mediul urban, în special bărbați, afirmă că nu le place să meargă la cumpărături, deși au venituri similare cu cele ale „fanilor shoppingului”, aceleași așteptări privind evoluția situației financiare proprii și merg la cumpărături la fel de des, conform unui studiu GfK.
GfK România a investigat în Roper Reports, studiu internațional care analizează valorile și stilul de viață ale consumatorilor, comportamentul românilor care nu sunt pasionați de shopping.
„Aproximativ un sfert dintre orășenii din România spun că nu le place să meargă la cumpărături. Dintre aceștia, două treimi sunt bărbați. De asemenea, media lor de vârstă este ușor mai ridicată decât cea a fanilor shoppingului. Pe de altă parte, această atitudine nu are legătură cu lipsa resurselor: atât cei care evită cumpărăturile, cât și cei pe care îi distrează au venituri similare și nu sunt nici mai pesimiști, nici mai optimiști în legătură cu felul în care va evolua situația lor financiară în viitorul apropiat”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare.
„Cei pe care nu îi amuză ieșitul la cumpărături sunt mai dificil de atras”
Consumatorii cărora nu le place să meargă la cumpărături sunt mai puțin înclinați decât ceilalți să achiziționeze ceva doar pentru „a se răsfăța” (38% față de 68%). În același timp, mai puțini dintre ei au obiceiul de a căuta în mod activ noutățile în materie de produse (13% față de 34%).
Autorii studiului notează că acest comportament nu presupune că sunt consumatori mai puțin atractivi, ambele categorii realizând cumpărături aproximativ la fel de frecvent. În același timp, gradul de dotare cu produse electronice, de IT și comunicații este același.
„Pe de altă parte, cei pe care nu îi amuză ieșitul la cumpărături sunt mai dificil de atras, în special către produsele noi. În afară de faptul că nu le caută în mod activ, punctele de contact cu ei sunt mai puține. De exemplu, citesc puțin mai rar ziare (50% le citesc săptămânal, față de 58% în cazul celorlalți) și mai ales reviste (32% le citesc săptămânal, față de 45% dintre fanii shoppingului); pot fi găsiți mai rar în rețelele de socializare (13% față de 25%); dacă se informează în legătură cu ceva ce vor să cumpere, este mai puțin probabil să meargă prin magazine (6% față de 11%)”, se arată în comunicat.
Principalul canal de informare este același pentru ambele categorii de consumatori: atunci când vor să se informeze despre posibilele achiziții, 54% dintre ei – fie că le place shoppingul, fie că nu – discută cu prietenii și cunoscuții. Prin urmare, o importanță deosebită o are comunicarea cu „influențatorii”, adică acele persoane care au acces la multe grupuri sociale și care au și tendința de a face recomandări în legătură cu produse și servicii.
Recomandări în legătură cu produse și servicii
Conform GfK Roper Reports, în România aproximativ jumătate dintre orășenii cu vârsta între 15 și 49 de ani sunt „influențatori” în cadrul diferitelor categorii de produse. Cei mai mulți, 21%, vizează categoria produselor alimentare și a gătitului, în general. Urmează categoria de produse și servicii pentru sănătate și formă fizică (15%) și segmentul modei, frumuseții și îngrijirii personale (14%).
„Aceste persoane au obiceiul să facă recomandări și să ofere păreri într-un număr mare de cercuri sociale. Părerile lor sunt primite cu mai multă atenție și încredere decât comunicarea «oficială» a companiilor”, se mai arată în comunicat.
GfK Roper Reports are ca scop analizarea stilurilor de viață și valorilor personale ale consumatorilor din întreaga lume. La nivel global, studiul se desfășoară anual începând din 1997, iar în România din 2008. În România este analizată populația din mediul urban, cu vârsta peste 15 ani, iar eșantionul este de 1.000 de respondenți.
GfK România, fondată în 1992, este parte a grupului GfK, una din cele mai mari organizații de cercetare de piață din lume. Grupul a fost înființat în 1934 și are în prezent mai mult de 150 de sucursale în 100 de țări de pe cinci continente.
