Gestul ministrului român Elena Udrea de a împărți pantofi cu toc femeilor din satul Săucești, afectat de inundații, este o promisiune de viitor mai bun, susține jurnalista britanică Joan Smith, într-un articol intitulat „Tocurile înalte arată umanitatea care lipsește vălului islamic”.
„Până săptămâna trecută nici măcar nu auzisem de Elena Udrea, dar acum aș vrea să o îmbrățișez”, își începe articolul publicat în ediția electronică a Independent on Sunday Joan Smith, care se descrie pe blogul său, www.politicalblonde.com, drept o romancieră, eseistă și militantă pentru drepturile omului, dar și o „pasionată colecționară de pantofi”.
Explicând că Udrea este ministru al Turismului în România, țară afectată de inundații, și că a mers în satul Săucești cu 20 de tone de ajutoare, între care și ciocolată și cutii de pantofi cu tocuri înalte, Smith afirmă: „Sper să găsesc pe cineva ca ea dacă voi fi afectată vreodată de un dezastru natural”.
Ea susține că gestul ministrului arată „o înțelege superioară a naturii umane”. „Când se întâmplă lucruri îngrozitoare, oamenii își pierd temporar perspectiva viitorului. O pereche de pantofi frumoși nu amintește numai de o altă lume; ci este și o promisiune că va veni un moment când vei aparține din nou acelei lumi”, explică aceasta.
Pentru a-și argumenta afirmațiile, Joan Smith dă exemplul unei fotografii în care era surprinsă o familie din Haiti, după cutremur, trăind în condiții precare într-un adăpost improvizat, dar împreună cu o pisică. „Ați putea spune că această familie are destule probleme și fără să aibă grijă de un animal, dar eu cred că astfel de impulsuri arată ceea ce este mai bun în ființa umană. Suntem creaturi cu imaginație – este ceea ce cadoul doamnei Udrea a intenționat să stimuleze – și cu nevoia de a ne conecta la alte entități vii, umane sau de altă natură”, afirmă ea.
În schimb, problema principală cu vălul islamic integral (burqa) este că indiferent în ce parte a lumii este purtat, este inuman. În general, vălul integral este purtat de femeile musulmane sărace. Acest obicei se pierde însă pe măsură ce apare clasa de mijloc prosperă, însă islamul politic este o încercare conștientă de a opri acest proces.
În țările occidentale, femeile musulmane susțin că au ales să poarte vălul islamic din proprie voință. Acest lucru este adevărat în unele cazuri, susține Smith, adăugând însă că nu este convinsă că acestea sunt complet sincere în legătură cu motivele care stau în spatele acestei alegeri. „Acoperirea feței nu este prescrisă de Islam”, susține ea, adăugând că acest lucru este legat fie de obiceiurile tribale care datează dinaintea islamului, fie de cultele puritane, cum ar fi wahabismul.
„Nu este nimic noi între conflictul dintre puritanism și dorința de a celebra corpul uman – acesta se regăsește pe tot parcursul istoriei – dar în cazul vălului islamic integral ar trebui să fie clar că motivația de a-l purta este aproape în întregime politică”, argumentează ea.
