Gerrymandering dâmbovițean

Se pare că noi, românii, suntem blestemați să facem, în mai tot ceea ce întreprindem, inclusiv în procesul de democratizare postcomunistă, toate bâlbele și greșelile cu putință. După ce, în principiu, partidele politice, cu câteva excepții nesemnificative, au acceptat că reforma clasei politice presupune schimbarea sistemului electoral, prin introducerea votului uninominal, am asistat la un lung șir de discuții sterile și cu apăsată tentă politicianistă până la realizarea, într-un târziu, cu doar două luni înainte de alegerile locale, a unui compromis concretizat în Legea nr.35 din 2008. Legea introduce votul uninominal pentru alegerea președinților de consiliu județean și desemnarea parlamentarilor printr-un nou sistem electoral, care din punct de vedere tehnic se numește proporțional cu vot în colegii uninominale.
Toate bune și frumoase, dorința reală, împărtășită de majoritatea covârșitoare a cetățenilor, pare că va deveni realitate. Numai că, până la desfășurarea alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an, trebuie delimitate colegiile uninominale. Aici, cum era previzibil, în „buna” tradiție românească, și-a băgat politicul coada mai mult decât s-ar fi cuvenit. Legea prevede că delimitarea se face prin hotărâre de guvern, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, într-un termen care expiră la sfârșitul acestei săptămâni.
După ce săptămâna trecută, comisia a definitivat decupajele pentru primele zece județe, în prima zi a acestei săptămâni au fost stabilite delimitările pentru încă nouă județe Scandalul s-a declanșat deja, PD-L acuză că între PSD și PNL, partide majoritare în comisia specială, se manifestă o înțelegere privind realizarea decupajelor de așa natură încât, în raport cu rezultatele înregistrate la recentele alegeri locale, aceste partide să fie avantajate.
Mai mult, Asociația Pro Democrația, una dintre reprezentantele societății civile care au activat major pentru introducerea votului uninominal, atrage atenția, printr-un comunicat de presă, asupra faptului că decuparea colegiilor riscă să compromită reforma electorală. APD solicită partidelor politice parlamentare să dovedească responsabilitate și să creeze condițiile pentru o soluționare a divergentelor legate de decuparea colegiilor uninominale.
Spuneam, la începutul comentariului că, nu știu cum se face, dar, noi românii reușim să comitem cam toate greșelile cu putință. Ceea ce reclamă democrat liberalii și denunță Asociația Pro Democrația se numește, de unde și titlul de mai sus, „gerrymandering” , adică o decupare a colegiilor prin manipulare, astfel încât să fie avantajat un anumit partid. Termenul a fost folosit pentru prima dată în ziarul Boston Gazette în martie 1812, pentru a caracteriza decuparea colegiilor electorale realizată de către guvernatorul de Massachusetts, Elbridge Gerry. Nu știu dacă gerrymanderingul dîmbovițean ar trebui să se numească pesedepenelomandering sau altfel, dar este trist că s-a ajuns aici, într-un impas depășit de alții de aproape două sute de ani.
Sigur, vă întrebați, așa cum am făcut-o și eu, ce ar fi fost de făcut pentru a se evita astfel de situații contraproductive evoluției democratice. Simplu, trebuiau introduse în textul legii condiții suplimentare privind delimitarea colegilor uninominale, astfel încât decizia politică să conteze cât mai puțin, dacă se poate deloc. Cum la baza realizării delimitării colegiilor se află norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori și un senator la 160.000 de locuitori), în opinia mea, cea mai la îndemână și, în același timp, de bun simț condiționare se referă la acest element. Dintre multele decupaje posibile, care respectă celelalte condiționări – de altfel- firești din lege, s-ar putea alege acela care realizează o arondare a unităților teritorial administrative în colegii astfel încât numărul locuitorilor din fiecare colegiu să fie cât mai apropiat de norma de reprezentare. Cine a urmărit cu atenție, pe vremea când era licean, primele lecții de probabilități și statistică știe că „împrăștierea” valorilor dintr-un set de date este măsurată de un element numit dispersie. Și știe și să o calculeze.