La Galeria de Artă „Ion Irimescu” Suceava a avut loc vineri, 6 martie 2026, vernisajul expoziției colective „Germinație”, un demers artistic care propune publicului o reflecție asupra momentului originar al creației, acel punct fragil și tăcut în care gândul începe să prindă rădăcină și să se transforme în imagine.
Conceptul de „Germinație” transmite subtil ideea că, indiferent de contextul în care se află, oricât de vitrege ar putea fi condițiile exterioare, artistul reușește să-și mobilizeze resursele interioare pentru a produce o operă expresivă și profundă.
La o primă privire, după cum a afirmat Ana-Maria Ovadiuc, unul dintre curatorii expoziției, „Germinație” ar putea părea eclectică, dat fiind numărul mare de artiști prezenți pe simeze, 25 de creatori.
„E doar din perspectiva faptului că sunt lucrări realizate de mulți artiști. Din perspectiva conceptului expozițional, lucrările de pe simeze se îmbină armonios. Sunt şase zone expoziţionale în Galeria 1 şi patru zone expoziționale în Galeria 2”, a mai spus curatorul Ana-Maria Ovadiuc, ceea ce permite vizitatorului să parcurgă expoziția ca pe un traseu al ideilor în devenire.
Puteți admira în expoziție lucrările artiștilor: Loredana Axinte, Sorin Baciu, Ioan Coțofan, Loredana-Mihaela Ceică, Cătălin Alexandru Chifan, Oana Chilariu Moruz, Elena Domnar, Mircea Dăneasă, Maria Ionela Frăsinaru, Dan Grigoraș, Oana Ruxandra Hrișcă, Răzvan Ștefan Horobeț, Viorica Moruz, Ana-Maria Ovadiuc AMO, Claudia Prelipcean, Lucia Pușcașu, Pușa Pîslaru, Marina Pişta, Dimitrie Roman, Sebastian Raţiu, Camelia Sadovei, Brândușa Mateș-Stanciu, Ovidiu Stanciu, Mihai Varzari și Constantin Ungureanu BOX.
- Consolidarea relațiilor dintre artiști, apropierea acestora de comunitatea artistică suceveană
La vernisaj au fost prezenți subprefectul Camelia Darie („vă felicit pentru această expoziție plină de culoare, plină de viață, de sensibilitate”), președinta Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR) – Filiala Suceava, dr. Camelia Sadovei, „vă mulțumim că ați venit, într-o zi frumoasă de primăvară, din nou în casa noastră, să vedeți o expoziție curatoriată de Ana-Maria Ovadiuc și Mihai Varzari, în care se află lucrări care pot fi oferite în dar ca mărțișoare”, dar și mulți artiști plastici, iubitori de artă, oameni de cultură care apreciază activitatea UAP Suceava.
În calitate de curatori, Ana-Maria Ovadiuc și Mihai Varzari au adresat mulțumiri celor care au contribuit la panotarea expoziției: Viorica Moruz, Marina Pişta, Sorin Baciu și Sebastian Raţiu, al căror aport a fost esențial pentru configurarea vizuală a acestui dialog artistic.
Expoziția „Germinație” poate fi vizitată până pe 31 martie 2026, oferind publicului prilejul de a descoperi diferite moduri în care ideea, odată sădită în spațiul interior al artistului, își găsește forma vizibilă și devine parte a unei noi realități estetice.
Prin această expoziție, a mai completat Ana-Maria Ovadiuc, UAP Suceava continuă seria manifestărilor artistice ale anului 2026, realizate în colaborare cu artiști din filialele Uniunii Artiștilor Plastici din țară.
Demersul urmărește nu doar prezentarea creațiilor contemporane, ci și consolidarea relațiilor dintre artiști, „apropierea acestora de comunitatea artistică suceveană și cultivarea spiritului estetic, a sensibilității și a dragostei pentru Frumos”.
- Povestea fiecărei lucrări
În calitate de curator, Ana-Maria Ovadiuc a spus câte ceva despre lucrările din expoziție, nu în calitate de critic, ci în calitate de artist, din perspectiva a ceea ce a simțit când a privit fiecare lucrare:
Lorendana AXINTE, cu lucrarea Dar viu, 95 x 50. Lucrarea exprimă, cred eu, faptul că darul Loredanei este Natura. Transmite speranță (a se vedea repetiția frunzelor) şi liniște.
Sorin BACIU ne-a provocat la un dialog contradictoriu şi plin de umor subtil, pe alocuri chiar în timpul panotării, cu lucrarea Farfuria verde. Vă invit pe voi să adăugaţi sau să scoateţi cu mintea ce ar mai lipsi sau ce ar trebui pus în lucrare. Poate nimic poate ceva… A doua lucrare, Germinaţie, se potriveşte perfect cu tema expoziţiei. Puterea şi eleganţa pe care o degajă obiectele realizate cu un mare rafinament, dispuse relativ simetric faţă de craniul de animal – obiectul principal, întruchipează spiritul de rezistență și vitalitate, legate de forța vitală care conduce la supraviețuire și creștere. Ori chiar şi aşa o natură statică gândită în acest fel poate germina noi semnificaţii.
Mihai VARZARI ne invită prin lucrarea sa într-un viitor SF posibil, o fantasmă apocaliptică, unde doar spiritele noaste de mult apuse, poate după un dezastru, mai pot bântui spații largi, de mult umblate. Mihai nu foloseşte verdele ca o culoare a vindecării, ci ca o culoare a pericolului. Are pe de altă parte şi un umor uşor sarcastic, pentru că lucrarea se intitulează Aș vrea să ne vedem la mall.
Camelia SADOVEI este alături de noi cu patru lucrări: Anemone albastre, Despre vară, Viorele în atelier şi Speranță. Este cunoscut faptul că anemonele albastre sunt flori de ocean, simbolizează veritarea profundă şi intuiţia. Etimologic, denumirea lor provine din cuvântul grecesc anemos, care înseamnă vânt. Au fost şi sursă de inspiraţie pentru Ştefan Luchian, în versiunea roşie.
Pentru a le scoate şi mai tare în evidenţă, Camelia a folosit culori de ulei saturate. Pentru celelalte trei lucrări, vă invit să vă apropiaţi şi să admirați tehnica picturală de o rară delicateţe. Lucrările dau o notă optimistă şi plină de speranţă.
O să vă prezint şi o poezie, ”Seara Anemonelor” de Ilie Marian, ca să pătrundeţi mai bine taina tabloului. „Dimineața aceasta / părea altfel / am scos capul pe geam / afară mirosea a iarnă și anemone / stai / nu ştiu cum miros anemonele / de fapt nu ştiu nici măcar dacă au miros / dar sunt ale mele și mi le imaginez / în fiecare zi mai colorate /mai mari / cu frunze mai verzi / mai senzuale / fără trup, cu gene / … / m-am gândit să o întreb pe florăreasă / dacă știe mirosul anemonelor / dar ea dă din umeri / se uită în pământ pierdută /aşteaptă să treacă și seara anemonelor /… / eu îmi zic / prea mult prea frumos /apoi închid fereastra.”
Ana-Maria OVADIUC AMO, adică subsemnata, se prezintă domniilor voastre cu o serie de ilustraţii în acuarelă din viitoarea carte cu poezie ilustrată pentru copii intitulată ”Riţa-Riţa gărgăriţa”, pe un text de Elena Răileanu. Apoi puteţi observa o acuarelă Brânduşe din volumul de poezii ”Zum – Luluş, poezii pentru culcuş”, tot pe un text de Elena Răileanu, ca să argumentez faptul că procesul de germinație nu e doar acum, primăvara, ci în tot timpul anului.
„Peste-a verzi iarbă oaste / Peste dealurile arse / Cerne toamna gânduri rele. / Pe când pajiștea, trecută, / Tristă, arsă, pare mută. / De sub preșul de arțar, / Ruginit, ca un coșmar, / Vesele brândușe-apar, / Cu scântei de jar în plete, / Orice călător să-mbete.”
Claudia PRELIPCEAN se alătură grupului sucevean cu lucrarea Note de primăvară, o lucrare ce prin natura ei transmite puritate, inocenţă şi iubire pură. Lăcrămioarele fiind flori versatile, deţin o paletă complexă de semnificaţii emoţionale. Aşa că melodia cromatică a lucrării Note de primăvară poate suna diferit în mintea oricăruia dintre noi.
Sebastian RAŢIU a fost nu doar pentru mine, ci și pentru colegii care au panotat, o surpriză contradictorie. Într-o cheie contemporană, artistul a transpus conceptul pornind de la simbolistica roşului. Lucrarea evocă în special dragostea, chiar pasiunea, erotismul și pofta. Roşul e pasiune, ardere internă. În contrapunct, ca lucrarea să nu se dezechilibreze compoziţional, Sebi a intervenit cu o suprafaţă liniştită de ocru desaturat şi câteva accente de negru. Aş încadra lucrarea în categoria abstracţionismului liric, fiind cunoscut faptul că „abstracționismul liric este un stil de pictură apărut în Franța după Al Doilea Război Mondial, caracterizat printr-un stil gestual, spontan, romantic, cu culori bogate și armonioase. Este considerat o ramură a curentului Art Informel și este uneori confundat cu tachismul, care se referă la picturi cu pete sau stropi, gesturi spontane, jeturi de culoare şi mişcări libere.” Lucrarea de faţă pune, cred eu, accent pe emoţie, interioritate şi expresivitate.
Cu cele două lucrări, Filigran şi Armonii în filigran, Viorica MORUZ încadrează lucrarea lui Sebi. Doamna Viorica se folosește de suprafața ternă a negrului ca de o țesătură, plasând în mod distinctiv și foarte clar fire subțiri de culoare. Pot fi considerate lucrări derivate din radiografie. Astfel că ele evidențiază frumusețea ascunsă și complexitatea regnului vegetal.
Oana Ruxandra HRIŞCĂ dă la propriu greutate lucrării Facere, cu o ramă de mari dimensiuni. Femeia nu a fost creată doar să iubească, ci a fost creată să sufere, să desăvârșească creația, să nască frumosul. Pe de altă parte, lucrare ne trimite la o stare de contemplare. Compoziţia, la o privire mai atentă, dezvăluie un ochi care vede lumea, o fiinţă care se naşte.
Lucia PUŞCAŞU redă în trei lucrări de mici dimensiune Amintiri în trei ipostaze despre trandafirul galben. Cu bucurie galbenul florilor sale răspândeşte în jur energie solară. Lucrările sale sunt ca nişte felicitări care pot fi dăruite chiar şi în luna martie.
Dar nu numai ea vă dăruieşte flori, ci şi Ioan COŢOFAN şi Maria Ionela FRĂSINARU. Le puteţi observa, aici, aproape de geamul galeriei.
Nu voi încheia prezentarea din Galeria 1 fără a menţiona sculptura domnului Mircea DĂNEASĂ, 3 vlăstari, 110 x 50 x 30 cm, amintind astfel că din tulpina bătrână şi putredă a unui copac, primul colț sau germen ce dau semințele plantelor este vlăstarul. De aici încolo lucrarea poate fi interpretată într-o varietate generoasă. De exemplu, poate anunța Duminica Floriilor sau ce doriţi.
Puşa PÎSLARU este prezentă cu patru lucrări, respectiv: Venus, Spiritul primăverii, Filigran şi Bobocul. Cu o cromatică demnă de invidiat, Puşa foloseşte o cromatică în culori analoage cu tuşe de culoare foarte apropiate, astfel că lucrarea Venus relevă un trup de femeie ce se armonizează foarte bine cu celelalte două: Spiritul primăverii şi Filigran.
Simeza se continuă cu două lucrări asemănătoare prin conţinut şi dominantă cromatică. Este vorba de lucrarea lui Ştefan HOROBEŢ, Izvorul, care pe mine cel puţin m-a încântat prin tehnica foarte minuţioasă de redare a feţei. Chipul femeii din tablou mi-a rămas în mine şi m-a făcut să mă gândesc la lucrările artistului austriac Gustav Climt, care a făcut parte din curentul Art Noveau. Cu o varietate de nuanțe de albastru, formele şi liniile filigranate vin să întregească ideea că femeia este izvor dătător de viaţă.
Apoi urmează lucrarea Spaţiu pentru aripi, de Marina PIŞTA, pe care aş numi-o o picto-poezie, pentru că este o lucrare în care formele de culoare sunt folosite ca suport pentru text.
Delicate acuarele ne prezintă şi artistul Cătălin Alexandru CHIFAN, cu trei naturi statice foarte ușoare. Sunt lucrări care nu au legătură, după părerea mea, cu tema expoziției, dar au legătură cu starea asta de prospețime pe care ne-o dă primăvara. Or culorile proaspete de pe hârtiile sale vin să contrazică de fapt ce am spus mai înainte.
Ascunsă ca un arici în tufiș, aceeași lucrare răsare când e nevoie la diferite vernisaje. Lucrarea Grădină, a Loredanei CEICĂ, în acuarelă, e binevenită oricând. Atât prezenţa, cât şi lucrarea îmi fac plăcere să le văd de fiecare dată.
Familia STANCIU, doamna Brânduşa MATEŞ-STANCIU, cu un copac grandios, domnul Ovidiu STANCIU, cu două acuarele liliputane, Gaură-n Cer şi simbioză, din care am decriptat cu greu numele autorului, vin să ne descrețească frunțile. Îi mulţumim pe această cale lui Ovidiu pentru ideea cu invitațiile și efortul de a le distribui. Îl citez: „faţă de Bucureşti, în Suceava, în douăzeci de minute pe jos rezolvi totul.”
Dan GRIGORAŞ frapează cu un albastru ireal. De fapt, cred că el are o slăbiciune pentru culoarea aceasta. Cu cele două lucrări abstracte de mici dimensiuni, Metamorfoze I şi II, albastru ne izbeşte în ochi cu o melancolie de adâncuri neexplorate.
Dimitrie ROMAN mi se pare cel mai organizat om de pe pământ, pentru că dacă vrei să vezi ce însemnă organizare poţi urmări artistul privind fie faţa lucrării, fie verso. Aloe Vera este o lucrare cuminte, așezată fără pretenţia de aţi sparge ochii.
C-tin UNGUREANU BOX revine pe simeze cu două lucrări din 2022, pe care le-a adaptat la tema expoziţiei. Ne bucurăm să-l avem printre noi cu această cromatică caldă izvorâtă din iubirea de Dumnezeu, care ne aminteşte de un artist care în 2022 picta în culori vii. În ultima perioadă, negrul a devenit o constantă de expresie plastică, ceea ce nu e rău, dar eu cel puțin îmi doresc să văd un BOX mai pozitiv.
Elena DOMNAR, artist sculptor, discipolă a lui Mircea DĂNEASĂ, prezintă publicului două lucrări realizate în gresie albă, intitulate Geneză şi Continua devenire. Elena este de fiecare dată o surpriză prin conceptul de modelare a volumelor. Continua devenire poate fi descrisă ca o lucrare în care identitatea, cunoașterea și experiența unei persoane sau a unui fenomen nu sunt niciodată fixe, ci se află într-un proces permanent de transformare. Totul este în mișcare, iar schimbarea nu este o excepție, ci însăși condiția existenței. Nu există un punct final, ci o evoluție continuă, în care fiecare etapă pregătește următoarea.
Expoziția este întregită de lucrarea Oanei CHILARIU MORUZ, intitulată Mormânt regal, de mari dimensiuni, şi care va trebui să o parcurgeţi cu mare atenţie pentru că acolo veţi descoperi multe simboluri. Este o lucrare ca un parimpsest, în care parcă s-a șters sau s-a ras pictura inițială. Este ca o lucrare de căutare arheologică în care, pentru a-i pătrunde sensul, trebuie să sapi cu mintea.
