Horia Georgescu, președintele ANI, a declarat că un studiu intern efectuat de instituția sa la nivelul consiliilor locale, municipiilor reședințe de județ și consiliilor județene indică faptul că fraudarea banilor publici este un „fenomen de masă”.
„Cred că în următoarea perioadă problematica conflictului de interese în special în achiziții publice va deveni partea predominantă a activității ANI. ANI a făcut un studiu intern în care a analizat consilii locale în municipii reședință de județ și în consilii județene, iar rezultatele sunt de-a dreptul îngrijorătoare (…) Fraudarea și direcționarea banilor publici în buzunarele aleșilor locali este un fenomen de masă”, a afirmat Georgescu, marți, la conferința „Conflicte de interese și incompatibilități în Europa de Sud-Est. Cazul românesc”.
Șeful Agenției Naționale de Integritate (ANI) a arătat că este nevoie de îmbunătățirea cadrului legislativ „care și-a atins limitele” pentru a putea stopa acest fenomen. El a arătat că chiar dacă sunt identificate conflictele de interese, confirmate inclusiv de instanță, aceasta nu duce și la anularea contractelor încheiate, având în vedere că tot procesul se încheie de obicei după „trei sau patru ani” de la execuția și plata contractelor.
„Este foarte important ca sistemul sancționatoriu, mecanismul prin care se recuperează produsele conflictelor de interese, mă refer la contracte publice, să fie mai rapid, mai eficient și sa aibă efectivitate și eficiență, să aibă un caracter descurajant”, a afirmat Georgescu.
El a arătat însă că verificarea ex-ante în timp real a conflictelor de interese pe care ANI o va exercita cu privire la achizițiile publice cu fonduri europene va acționa ca „mecanism preventiv sută la sută” și ar trebui să acționeze descurajant pentru persoanele care ar dori să încalce legea.
„Este un semnal foarte bun, deoarece va fi creat un mecanism credibil pe termen lung care să nu mai dea ocazia unor probleme care au generat blocarea unor linii de finanțare pe programe operaționale”, a afirmat Georgescu.
El a mai ținut să respingă „retorica politică” privind desființarea ANI și a mai arătat că agenția „a devenit un model de succes, un model de bune practici care poate inspira și alte țări”.
În cadrul evenimentului a fost lansat și un raport Expert Forum privind conflictele de interese în România, finanțat de Ambasada Marii Britanii, Ambasada Finlandei și Fundația Konrad Adenauer.
Potrivit raportului, deși politicienii români au susținut „formal” în contextul aderării la UE legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile, înființarea ANI, în prezent se constată acțiuni vizibile ale unei părți a acestora împotriva instituțiilor, legislației și practicilor în domeniu.
Raportul concluzionează și că România trebuie să fie în continuare monitorizată de Comisia Europeană cu privire la funcționarea cadrului privind lupta anticorupție.
