Romanul „Aspidistra să trăiască!”, presărat cu numeroase detalii autobiografice, este o satiră mușcătoare la adresa vieții literare și a societății capitaliste care ridică banul la rang de religie.
Proiectând narațiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii ’30, Orwell realizează o cronică sumbră, emoționantă, dar străbătută de puternice accente comice, a războiului personal purtat de Gordon Comstock, un mărunt poet londonez trecut de prima tinerețe, împotriva dominației „zeului-ban”, ce corupe toate aspectele existentei, și a „decenței meschine a clasei medii de jos”, al cărei simbol prin excelență este, în viziunea sa, aspidistra, planta ornamentală nelipsită din fereastra oricărei case din Anglia.
„Scriu pentru că vreau să dau în vileag o minciună, sau pentru că vreau să atrag atenția asupra unui lucru”
„Conform mitului artistului muritor de foame – scria The New York Times – să fii un mare poet însemna să urmezi o chemare mai înaltă, care merita sacrificiul oricărui confort material. Romanul satiric al lui George Orwell, «Aspidistra să trăiască!», publicat în 1936, ținteste tocmai în această formă de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. Personajul său principal, Gordon Comstock, este un redactor de texte publicitare care, într-un avânt nebunesc de mulțumire de sine, își părăsește slujba bine plătită după ce primul său volum de poezii se bucură de recenzii favorabile în ziarul londonez Times”.
„Când mă așez la birou să scriu o carte – mărturisea George Orwell în 1946 – nu-mi spun «Am să produc o operă de artă». O scriu pentru că vreau să dau în vileag o minciună, sau pentru că vreau să atrag atenția asupra unui lucru, iar prima mea grijă este să mă fac ascultat.”
Sursa: www.libris.ro