Președintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că România și-a consolidat poziția internațională prin găzduirea summit-ului NATO, a cărui organizare la București echivalează, pentru România, cu maturizarea statutului de membru al comunității euro-atlantice.
„Găzduirea, de către țara noastră, a unui eveniment de asemenea anvergură și importanță reprezintă consolidarea profilului și poziției României în arena internațională. De asemenea, acest summit marchează consacrarea unor eforturi susținute ale guvernelor României de după 1989 și chiar maturizarea statutului nostru de membru al comunității euro-atlantice”, a declarat Geoană.
Liderul PSD a ținut să salute invitația adresată Albaniei și Croației de a adera la Alianța Nord-Atlantică și și-a exprimat speranța în soluționarea cât mai rapidă, în beneficiul bilateral și al Alianței, a diferendului dintre Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. „În mod similar, este îmbucurătoare precizarea fără echivoc a NATO privind respectarea șanselor de aderare ale Ucrainei și Georgiei, ca posibilă contribuție la securitatea lor națională și a Alianței deopotrivă”, a apreciat Geoană, care a arătat că Afganistanul constituie problema cea mai stringentă și una din cele mai importante pentru securitatea internațională.
Liderul PSD a mai arătat că decizia suplimentării efectivelor militare românești din Afganistan se cuvine să fie adoptată în cadrul CSAT, pe baza consultării tuturor instituțiilor statului cu competențe în materie și a partidelor politice reprezentative, precum și acomodată cu poziția aliaților din cadrul NATO.
„În același sens, consider că realitățile internaționale în continuă schimbare reclamă, în scopul înțelegerii lor corecte și al abordării lor eficiente, reformularea graduală a Strategiei de securitate națională și a Strategiei de securitate energetică”, a mai spus Geoană.
Liderul social-democrat a catalogat drept „salutar” spiritul de cooperare intensivă în care reuniunea Consiliului NATO-Rusia s-a desfășurat în continuarea summit-ului Alianței.
„Imperativul consolidării securității regionale și internaționale impune reconfigurarea adaptativă a relației noastre, în particular, și a NATO, în general, cu Rusia, pe baze de transparență, și construirea încrederii reciproce, de echitate, de respect și corectitudine, ca o condiție esențială a unei interacțiuni cu beneficii bilaterale și globale durabile. Acordul de cooperare dintre Alianță și Rusia privind Afganistanul reprezintă o dovadă salutară a voinței politice a ambelor părți de a angaja relația lor bilaterală în parametri de parteneriat și cooperare”, a mai spus Geoană.
Summit-ul NATO a început în seara zilei de 2 aprilie, cu o cină în format restrâns, la care au participat șefii delegațiilor statelor membre NATO, oferită la Palatul Cotroceni de președintele Traian Băsescu. Lucrările propriu-zise au început în dimineața zilei de 3 aprilie, când au fost programate Consiliul Nord-Atlantic și Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. În după-amiaza zilei de 3 aprilie s-a desfășurat Reuniunea în format ISAF. Ultima zi, 4 aprilie, a fost dedicată Comisiei NATO – Ucraina și Consiliului NATO – Rusia.
La summit au participat aproximativ 3.000 de delegați, dintre care peste 50 de șefi de stat și de premieri și 87 de oficiali cu rang de ministru. Printre oficialii prezenți la București s-au aflat președintele SUA, George W. Bush, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, președintele Afganistanului, Hamid Karzai, cancelarul german, Angela Merkel, președintele Franței, Nicolas Sarkozy, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, președintele Ucrainei, Victor Iușcenko.
NATO a decis, joi, invitarea Croației și Albaniei să adere la Alianță, dar nu și a Macedoniei, din cauza opoziției Greciei față de numele acestei țări.
NATO a amânat acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina și Georgia, dar a salutat reformele din Ucraina și Georgia și a anunțat că sprijină solicitarea lor de a primi MAP. O evaluare a situației pentru acordarea MAP va fi făcută în luna decembrie.
Pe de altă parte, NATO a propus Rusiei o coordonare a sistemelor de apărare antirachetă rus, american și cel cu care Alianța intenționează să se doteze, se arată în declarația finală a summit-ului de la București. Declarația finală a summit-ului salută „contribuția” viitorului scut american antirachetă din Europa Centrală la „apărarea aliaților” europeni.
De asemenea, membrii NATO au adoptat o declarație comună referitoare la Afganistan, în care își asumă sporirea angajamentelor militare și a eforturilor civile pentru asigurarea securității și, respectiv, pentru reconstrucția instituțională în acest stat. Semnatarii se angajează să furnizeze echipe de pregătire și echipament pentru ca, până în 2010 să se ajungă la o armată afgană de 80.000 de militari. Ei își propun să lucreze pentru transferul progresiv al responsabilității privind securitatea către forțele afgane, sprijinite de ISAF, când condițiile vor fi îndeplinite.
