Geoană îi scrie omologului din Rada Supremă a Ucrainei pe tema legii privind limbile regionale



Președintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Mircea Geoană, îi cere omologului său ucrainean, printr-o scrisoare deschisă, să analizeze posibilitatea eliminării distincției dintre limba română și cea moldovenească din proiectul de Lege privind limbile regionale.
Mircea Geoană i-a transmis, joi, o scrisoare Președintelui Comisiei pentru politică externă din cadrul Radei Supreme a Ucrainei, Oleg Bilorus, prin care îi cere să analizeze posibilitatea eliminării distincției dintre limba română și cea moldovenească din proiectul de Lege privind limbile regionale, adoptat, luni, de Rada Supremă de la Kiev într-o primă lectură, se arată într-un comunicat remis agenției MEDIAFAX.
„Distincția pe care o face acest proiect de lege între limba română și cea moldovenească este în măsură să aducă în atenție un subiect extrem de sensibil pentru România. O asemenea distincție nu are niciun fundament științific și este doar un trist rezultat al prea multor decenii de sovietizare din Republica Moldova. Ceea ce fostul URSS a încercat să facă în Republica Moldova, prin crearea artificială a două limbi, nu trebuie exportat și perpetuat acum, la două decenii de la opțiunea pentru adevăr și democrație a regiunii noastre”, scrie Geoană.
Mircea Geoană îl roagă pe omologul său ucrainean ca,”în contextul bunelor relații dintre România și Ucraina”, să analizeze posibilitatea eliminării distincției dintre limba română și cea moldovenească din proiectul de Lege privind limbile regionale, în cadrul dezbaterii parlamentare care va avea loc în Parlamentul de la Kiev.
„Consider că ar fi un gest care nu ar face decât să întărească cooperarea și colaborarea dintre țările noastre”, încheie Geoană.
Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat, joi, că România nu acceptă existența unei limbi moldovenești, el referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară din Ucraina care face distincție între limba română și cea moldovenească.
„Este vorba de o primă lectură a unui proiect de lege, iar întrebarea este dacă distincția dintre limba română și limba moldovenească preluată în acest proiect de lege este validă. Trebuie să spunem câteva lucruri. Unu, nu există diferențe între limba moldovenească și limba română, încât este rezonabil, din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limbă română care e vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existența unei limbi moldovenești, distinctă de limba română”, a declarat Marga, într-o conferință de presă.
De asemenea, el a arătat că această poziție a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, „care a spus mereu că e vorba de aceeași limbă, de limba română”.
Limbile moldovenească și română vor avea statut special în Ucraina, dacă proiectul de lege privind „politica limbii de stat”, adoptat în primă lectură marți de Rada Supremă (Parlament), va fi aprobat definitiv, a relatat cotidianul Timpul, în ediția electronică.
Proiectul de lege păstrează prevederea prin care limba ucraineană este singura limbă de stat, dar adaugă că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
În cazul în care legea va fi votată, articolul 11 din proiect va obliga autoritățile locale să publice actele în limba oficială. Pe teritoriul în care sunt utilizate limbile regionale comune însă, actele de guvernare locală sunt publicate în limba națională sau în limba regională. În plus, în conformitate cu articolul 13 din proiectul de lege, actele de identitate vor fi perfectate în limba oficială și în una din limbile care au obținut statut de limbă regională, la solicitarea persoanei.
Articolul 20 din proiectul de lege prevede că cetățenilor din Ucraina le este garantat dreptul la educație în limba națională și în limbile regionale. Prevederea se aplică la grădiniță, școlile profesionale și în instituțiile de învățământ superior.