Președintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marți, după întâlnirea cu delegația FMI, condusă de șeful misiunii în România, Jeffrey Franks, că prin noul acord semnat de cu instituțiile internaționale, Guvernul se angajează la cea mai agresivă restructurare a sectorului public din ultimii ani.
O delegație a FMI s-a întâlnit, la Senat, cu membrii conducerii acestei Camere, precum și cu membri ai Comisiei pentru buget-finanțe a Senatului.
„Este clar că vom intra într-unul dintre cele mai agresive programe de restructurare a părții de economie care a rămas în sfera publică în controlul statului. Oricât de elegante ar fi formulele legate de restructurarea în sectorul energetic sau al transporturilor, trebuie să fim conștienți că Guvernul României se angajează, în opinia mea, la cea mai agresivă restructurare a sectorului public din ultimii ani de zile din România”, a opinat Geoană, după încheierea discuțiilor.
Senatorul a susținut că acest acord presupune „un efort mai sever și mai brutal decât ceea ce s-a întâmplat în anii ’90 în economia românească”.
El a explicat că a inițiat întâlnirea cu reprezentanții Fondului pentru a afla „de la sursă” care sunt elementele de conținut ale acordului preventiv pe care România îl va semna cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, senatorii reușind, astfel, să afle mai mult decât au putut afla de la autoritățile guveuvernamentale cu privire la conținutul și implicațiile acestui nou acord.
„Cu toții împărtășim obiectivul acestui acord, de a trece de la stabilizare financiară, bugetară și economică la o perioadă de creștere economică sustenabilă și de creere de locuri de muncă. În continuare există întrebări cu privire la țintele de creștere economică pentru anii următori, unii dintre noi consideră în continuare că ele sunt prea optimiste față de realitatea economică și față de realitatea socială a României”, a arătat Mircea Geoană.
Relatând despre conținutul discuțiilor cu reprezentanții Fondului, președintele Senatului a arătat că, potrivit acestora, ideea de a avea unul sau mai mulți campioni energetici români este amânată sine die. „Înseamnă că în perioada următoare vom fi obligați sau vom decide noi înșine să continuăm privatizările în sectorul energetic și, evident, să ajungem chiar și la formule extrem de dificile din punct de vedere social, de închidere de unități care au astăzi randamente scăzute”, a apreciat Mircea Geoană.
El a opinat că aceste obligații, pe care Guvernul și le asumă în acordul cu Fondul Monetar, trebuie să fie exprimate în mod explicit, fie că este vorba despre sectorul minier, fie că este vorba despre sectorul energetic, în general.
„În al doilea rând, există în acest moment o preocupare deosebită, pe care sperăm că acest acord să poată să o îmbunătățească, cu privire la eficiența în sfera acțiunii guvernamentale și a politicilor publice, cu alte cuvinte funcționarea guvernului și a ministerelor. Credem că aici există o resursă imensă neexploatată, în continuare risipă imensă pe bani publici, în continuare lipsă de priorități reale în selectarea investițiilor publice”, a spus el.
El a estimat că va urma, în acest sens, o monitorizare a activității ministerelor pentru aducerea de resurse suplimentare și a unor politici publice de mai mare eficacitate și calitate.
„Există, în continuare, un răspuns foarte palid la întrebarea legată de relansarea cererii interne a consumului intern și a activității economice a firmelor românești. Mai degrabă, în acest acord se anticipează că măsurile de reducere de cheltuieli și de eficientizare în sfera publică vor conduce indirect către creșterea performanței interne”, a subliniat președintele Senatului.
Mircea Geoană a declarat că fără sprijinirea cât mai rapidă a sectorului privat românesc, fără găsirea unor formule de eliminare a arieratelor pe care statul român le are la nivel național sau local către firme, fără creșterea consumului și înghețând această politică de reducere de venituri ale populației va fi extrem de greu să se asiste la creștere economică sustenabilă pentru anii care vin.
„Atunci când se vorbește despre liberalizarea graduală a prețului la energie este evident faptul că va exista o creștere a acestor prețuri și există un semn de întrebare în legătură cu capacitatea statului român de a asista familiile nevoiașe și cele care nu își pot permite să plătească prețuri deja foarte mari la utilitățile publice”, a spus el, adăugând că acesta este un element de mare de sensibilitate, care necesită măsuri concrete din partea Guvernului.
El a arătat că în acest acord nu spune niciun cuvânt cu privire la sectorul agricol românesc și ce se întâmplă cu economia subterană, cu risipa sau corupția. „Aici, din păcate, acordul nu prezintă elemente suficient de convingătoare pentru a limita aceste metehne vechi ale statului, ale partidelor, ale administrației publice centrale și locale din România”, a arătat demnitarul.
Potrivit lui Geoană, acesta este un acord la fel de dificil ca cel anterior. „Se mută în alte zone ale economiei, dar nu reprezintă un acord facil. Este un acord extrem de constrângător, cu obligații certe și consecințe economice și sociale foarte importante”, a fost de părere senatorul.
Mircea Geoană a mai arătat că Guvernul „a păcătuit încă o dată” din lipsă de transparență cu privire la conținutul acestui acord, el adăugând că este foarte greu de întors un acord convenit și parafat între Guvernul României și partenerii internaționali, rolul Parlamentului devinind unul „strict decorativ”.
„Degeaba vine această lege de aprobare a acestui Acord în Parlamentul României, nu avem cum să îl modificăm, iar pentru opinia publică românească, pentru cetățeni, pentru salariați, pentru cei care au interes în aceste chestiuni, lipsa de transparență a fost cea care a guvernat și această negociere”, a conchis președintele Senatului.
Misiunea comună de evaluare FMI, CE și Banca Mondială a încheiat marți cea de-a șaptea evaluare a acordului stand-by, în care s-a analizat îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 și au fost negociate condițiile privind un nou acord, de tip preventiv.
