Președintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, miercuri, că în prezent se vorbește despre un potențial acord cu FMI, dar „cam pe șușotite”, apreciind că a sosit momentul ca acest subiect să fie adus în dezbatere publică. „Se vorbește azi de un potențial acord cu FMI, dar cam pe șușotite. Eu cred că a venit clipa să aducem această dezbatere în dezbatere publică: care este costul relației cu FMI? Dominique Strauss-Kahn și FMI s-au mai umanizat între timp? Că ultima oară când i-am întâlnit erau puțin cam ultraortodocși din punct de vedere macroeconomic. Care este prețul acordului cu FMI? Trebuie să discutăm”, a spus Geoană.
Președintele Senatului a participat, miercuri, la conferința „Soluții anticriză pentru România în Contextul Mondial”.
Marți, Mircea Geoană a declarat că autoritățile române trebuie să gândească un pachet anticriză concret, pentru a evita un acord de finanțare cu instituții financiare internaționale, respectiv cu FMI și Banca Mondială.
„Trebuie să avem îndrăzneala să gândim un pachet anticriză concret, altfel, până la final de martie, vor veni aceiași prieteni de-ai noștri, bine intenționați de altfel, și ne vor spune «nu aveți un program de criză, iată un program: un acord cu FMI!»”, a spus Geoană, la o întâlnire cu reprezentanții comerciali ai României în străinătate. El a arătat că acesta este un scenariu pe care l-am mai văzut în urmă cu câțiva ani.
Președintele PSD a declarat săptămâna trecută că amintirile relației cu Fondul Monetar Internațional (FMI) îl „înfioară”, Geoană apreciind că ar fi preferabil să nu se apeleze la FMI în ceea ce privește un împrumut extern, date fiind condițiile extrem de dure, cu un impact social foarte puternic și constrângeri semnificative.
Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat, luni, că Banca Națională a României analizează, împreună cu reprezentanții Guvernului, suma optimă de împrumutat de pe plan extern, în condiții de costuri cât mai avantajoase și cu un calendar rezonabil de rambursare.
Săptămâna trecută, Isărescu a declarat că un eventual acord cu FMI ar trebui să fie inclus într-un pachet de înțelegeri cu instituțiile europene. El a adăugat că un pachet de înțelegeri cu instituțiile europene presupune nu doar bani pentru acoperirea nevoilor de lichiditate și protejarea rezervelor valutare, ci și finanțări de proiecte.
La rândul lui, ministrul Finanțelor, Gheorghe Pogea, a declarat, în 17 februarie, în plenul Parlamentului, că, dacă va fi necesar un credit din partea FMI, România se va adresa Fondului, întrucât „nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economică și financiară a unei națiuni”.
Orice acord cu FMI trebuie să treacă pe la Comisia Europeană, România fiind stat membru al UE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă și pe la FMI, a declarat săptămâna trecută premierul Emil Boc, precizând că o decizie privind un eventual împrumut va fi luată împreună cu BNR.
