Președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Mircea Geoană, le-a spus ambasadorilor din țările UE, miercuri, că Parlamentul va juca „un rol semnificativ și puternic” în afacerile europene după ce Senatul va adopta legea privind cooperarea în acest domeniu dintre Guvern și Legislativ.
„Principalul obiectiv al întâlnirii este să vă informăm despre schimbarea dramatică și pozitivă a rolului Parlamentului în problemele de afaceri europene. Este o așteptată schimbare a arhitecturii instituționale, România a fost singura țară UE fără nicio legislație specifică privind relația dintre Guvern și Parlament în problemele europene”, le-a spus Geoană ambasadorilor UE în întrevederea de la Comisia de politică externă a Senatului.
De asemenea, Geoană nu a exclus ca plenul Senatului să adopte chiar în ședința de joi legea respectivă. „Mâine (joi, n.r.) la Senat această situație neobișnuită și contraproductivă se va încheia”, a spus el, după care a arătat că e posibil ca legea să fie adoptată de plenul Senatului și săptămâna viitoare.
El a arătat că în cadrul Comisiilor de Afaceri Europene din Parlament, dar și în celelalte comisii specializate, vor trebui acordate mandate formale pentru reprezentanții Guvernului care participă la reuniunile formațiunilor Consiliului UE.
„Este vorba despre un mandat specific, și atunci când este o problemă relativ simplă, Comisia de Afaceri Europene se poate pronunța, iar la chestiuni mai complexe, comisiile permanente pot face audieri mai ample, comune, când este vorba despre un mandat mai amplu, de Consiliu European, în mod normal primul-ministru trebuie să fie în Parlament, nu neapărat în plen cât în fața omisiilor de specialitate care au jurisdicție cu privire la tematica acelui Consiliu European și să apere și să își ia practic un mandat formal”, a declarat Geoană.
De asemenea, el le-a spus ambasadorilor UE că până când ambiguitatea din Constituția României privind reprezentarea la Consiliul European nu va fi lămurită printr-o amendare a legii fundamentale, trebuie ținut cont de declarația de săptămâna trecută a Parlamentului cu privire la acest subiect.
„Până când această ambiguitate din Constituția României va fi lămurită printr-o amendare a acesteia atunci când va fi posibil, noi considerăm declarația Parlamentului ca un mandat generic pentru a se implica specific în fiecare situație printr-un mandat acordat Guvernului de a reprezenta România”, a spus Geoană.
El a evidențiat că implicarea mai puternică a Parlamentului în chestiunile de afaceri europene va intensifica dezbaterea publică pe aceste subiecte, iar populația va fi mai informată despre agenda UE.
Michael Sternberg, ambasadorul Danemarcei, țară care deține președinția semestrială rotativă a Consiliului UE, a afirmat că „abia așteaptă” să primească o copie a legii privind cooperarea între Guvern și Parlament privind afacerile europene.
„Cred că este în mod clar un pas în direcția de a clarifica cine și ce face în afacerile europene și aceasta este foarte bine. Mie îmi amintește de sistemul din Danemarca care implică Parlamentul, iar prin intermediul Parlamentului e informată și populația despre ce se întâmplă în UE”, a spus ambasadorul Sternberg.
Pe de altă parte, el a atras atenția că avizarea de Parlament a mandatelor reprezentanților Guvernului la reuniunile Consiliului European presupune o povară birocratică uriașă pentru comisiile Legislativului.
„Este o povară uriașă pentru administrație să pregătească toate aceste hârtii și să aibă oamenii care să participe la reuniuni . Acestea sunt costurile, dar avantajul este că veți avea un Parlament mai implicat și o populație care va înțelege mai bine aceste complicate afaceri europene”, a mai spus ambasadorul danez.
Proiectul de lege privind cooperarea dintre Guvern și Parlament în afacerile europene, inițiat de Ministerul Afacerilor Europene în decembrie 2011, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților săptămâna trecută și a intrat marți, în dezbaterea Comisiei de Afaceri Europene de la Senat. În ședința Comisiei de Afaceri Europene de la Senat au fost parcurse primele cinci dintre cele 20 de articole ale proiectului de legii, fiind lăsate pentru o ședință ulterioară finalizarea dezbaterii și elaborarea raportului.
